Materialul sursă al Întrebărilor și Răspunsurilor este oferit de Lama Dondrup Rinpoche căruia i s-a acordat titlul de Vajra Acharya (Dorje Lopon) de către Sfinția Sa Pema Norbu Rinpoche în timpul Nyingma Monlam Chenmo în Bodhgaya, recunoscându-l drept Maestru Vajra căruia îi este încredințată transmiterea Învățăturii Vajra. Lama Dondrup Dorje Rinpoche este directorul spiritual al Institutului Pathgate și editorul publicist în Engleză a trei volume de rugăciuni Tibetane Nyingma consacrate de către Sfinția Sa Pema Norbu Rinpoche.

1. Întrebare: Ce este Budismul?

A: Răspuns: Budismul (nang pa chö) este o credință spirituală bazată pe învățăturile lui Shakyamuni Buddha (Sangye Shakua Tubpa) care a atins starea de iluminare (changchup) în secolul șase I.C. Oferă o cale pentru eliberarea de ciclul repetat al suferințelor lumești, cunoscut drept samsara (khorwa), prin trezirea din ignoranță (ma rigpa) prin mijloacele recunoașterii cauzelor și consecințelor apariției dependente (tendrel du jungwa) și eradicând astfel toate urmele poftelor (sepa) pentru a aduce în prim-plan încetarea suferințelor (dukngal) dând naștere păcii durabile a nirvanei (nya hgen lé dé pa). Întreaga cale este rezumată de următoarele versuri în Sutra Jurămintelor Eliberării Individuale (so sor tar pé do):

• În Română: Abandonează acțiunile nesănătoase; Cultivă toate virtuțile; Purifică toate gândurile din minte; Aceasta este învățătura tuturor buddhașilor.
• În Engleză: Abandon all unwholesome actions; Cultivate all virtues; Purify all thoughts in one’s mind; This is the teaching of all the buddhas.
• În Chineză: 諸惡莫作 zhū è mò zuō；眾善奉行 zhòng shàn fèng xíng；自淨其意 zì jìng qí yì；是諸佛教 shì zhū fó jiào。
• În Tibetană: སྡིག་པ་ཅི་ཡང་མི་བྱ་ཞིང༌ dik pa chi yang mi ja zhing; དགེ་བ་ཕུན་སུམ་ཚོགས་པར་སྤྱད་ gewa pün sum tsok par ché; རང་གི་སེམས་ནི་ཡོངས་སུ་འདུལ་ rang gi sem ni yong su dül; འདི་ནི་སངས་རྒྱས་བསྟན་པ་ཡིན་ di ni sang gyé ten pa yin.

 

2. Întrebare: Ce este un budist?

Răspuns: Budist (nang pa) este un termen care se referă la o persoană care aspiră să se elibereze din existența condiționată a samsarei (khorwa) prin acceptarea viziunii lui Buddha a celor patru sigilii (dom zhi) conform cărora toate fenomenele compuse sunt impermanente, toate fenomenele contaminate au natura suferinței, toate fenomenele condiționate sunt lipsite de o existentă de la sine manifestată, și nirvana este pacea. În tibetană, nang se referă la aspectul interior, iar pa se referă la o persoană. Împreună, nangpa se referă la o persoană care a stabilit fundația celor trei refugii și internalizează calea întreită a disciplinei, meditației și înțelepciunii în căutarea adevărului în natura minții, recunoscând că fericirea și suferința sunt simple proiecții conceptuale ale minții în sine și nu dependente de circumstanțe externe.

 

3. Întrebare: Care este fundația celor trei refugii?

Răspuns: Fundația celor trei refugii este angajamentul încrederii cuiva în a se refugia (kyab dro) în starea de trezire a lui Buddha (sangyé); în învățăturile lui Buddha (chö); și în adunarea ființelor iluminate (gendűn). Sunt trei tipuri de refugii:

1. Sprijinul exterior prin refugiul în cele Trei Giuvaeruri (könchok sum) – Buddha ca ghidul nostru, Dharma drept cale și Sangha arya bodhisattvașilor ca și însoțitori.
2. Sprijinul interior prin refugiul in cele Trei Rădăcini (tsawa sum) - Lama ca guru; Yidam ca zeitatea tutelară a meditatiei; si Khandro ca zeitatea feminină a înțelepciunii care ofera susținerea si binecuvântarile meditatorului.
3. Sprijinul secret prin refugiul în canalele energetice (tsa); energia subtilă (lung) și picătura de esență (tiklé) pentru a atinge starea naturală intrinsecă a bodhicittei (chang chub kyi sem).
4. Sprijinul ultim al refugiului în cele trei kaya (ku sum) în cadrul naturii minții noastre (rigpa) – esența vacuitatii (ngowo tongpa); natura cunoscătoare a luminozității (rangshyin salwa); și energia neobstrucționată a compasiunii (tukjé gakme).

 

4. Întrebare: Ce este un Buddha?

Răspuns: Buddha (Sangyé) este unul dintre multele titluri onorifice care se referă la o ființă supremă iluminată a omniscienței care este complet trezită din mocirla ignoranței și din acest motiv liberă de legăturile existențelor condiționate. Epitetele folosite în mod comun includ Cel Omniscient (thamched khenpa), Tathagata (deshyin shekpa), Sugata (dewar shekpa), Baghavan (chomdendé), Lokavudu (jigten khenpa), Distrugătorul Vrăjmașilor (dra chompa) și nenumărate altele.

 

5. Întrebare: Care este metoda de predare a unui Buddha?

Răspuns: Buddha predă utilizând mijloacele celor trei manifestări miraculoase (chotrul nampa sum):

• Manifestarea miraculoasă a formei (ku dzuntrűl gyi chontrűl) pentru satisfacerea diferitelor condiții karmice alte ființelor simțitoare. Aceasta poate varia de la nirmanakaya supremă în forma unui călugăr, precum Shakyamuni Buddha, sambhogakaya Buddha-ului primordial sau a unei zeități precum Vajrasattva, și totodată, indirect prin utilizarea unor exemple variate de fenomene.
• Manifestarea miraculoasă a vorbirii (sung jé su ten pé chontrűl) pentru a satisface diversitatea limbilor utilizate de cele șase clase de ființe simțitoare.
• Manifestarea miraculoasă a transmisiei minții (tuk kűn tu jö pé chontrűl) pentru a satisface diferitele niveluri de facultăți mentale ale studenților simultan într-o adunare.

 

6. Întrebare: Ce este Iluminarea?

Răspuns: Iluminarea (changchup) este o stare de trezire din ignoranța (ma rigpa) de a nu ști legea karmică a cauzei și efectului, adevărurile despre suferință și încetarea acesteia, și virtuțile încrederii în cele Trei Giuvaeruri (könchok sum), Buddha, Dharma și Sangha pentru a purifica cele patru văluri (dribpa shyi) ale obscurărilor karmice (shé drip pa), obscurărilor emoționale (nyön drip pa), obscurărilor cognitive (shé drip pa) și obscurărilor habituale (bak chak kyi drip pa), care inhibă revelarea adevăratei noastre naturi nouă înșine. Sunt trei tipuri de iluminare:

• Iluminarea Auditorilor: Shravakas (nyenthö) motivați de cele patru adevăruri nobile (pakpé denpa shyi) și dorința de a se elibera din existența condiționată a samsarei prin urmarea căii hinayana (tek men) a renunțării și străduinței de a se elibera pe sine însuși prin focusarea viziunii într-un singur punct asupra lipsei de sine a individului prin nouă stadii de practică ale meditației minții-statornice (sem nepé tab gu). Prin calmarea graduală a distracțiilor mentale legate de tărâmurile dorințelor (dö kham) și de tărâmurile formei (zuk kham) cu cele patru dhyana ale absorbției meditative (samthen shyi), ei pot progresa până la absorbțiile fără formă ale celor patru sfere ale percepției (kyemnché mu shyi). Telul lor este de a atinge realizarea unuia din cele patru niveluri de fructificare cum sunt cel care intră în curent (gyűn shyukpa), cel care se mai întoarce doar o dată (lek chik chir ongwa), cel care nu se mai întoarce (chir mi ongwa) și arhatul.
• Iluminarea Realizatorilor Solitari: Pratyekabuddha (rang sangyé) realizează caracteristicile fără de identitate ale fenomenelor prin reflectarea asupra celor doisprezece legături ale apariției dependente (tendrel yenlak chunyi) și aspiră să atingă trezirea prin propriul lor efort, trăind o viața de ascet și atingând un nivel mai înalt de realizare decât shravakașii datorită acumulării lor de merit și înțelepciune vreme de sute de kalpa, în timp ce starea de shravaka este atinsă datorită unei acumulări de merite vreme de numai șaisprezece vieți. Pratyekabuddhașii preferă predarea prin manifestarea activităților miraculoase în locul discursurilor verbale.
• Iluminarea Buddhașilor: Bodhisattvașii (chang chub sempa) motivați de apariția bodhicittei (chang chub kyi sem), dorința plină de compasiune de a atinge realizarea completă de dragul tuturor ființelor simțitoare pentru a stabili toate ființele fără excepție în starea de budeitate (sang gyé kyi gompang). Menținând jurămintele bodhisattva (jang dom) si urmând drumul căii de mijloc (uma) care rămâne liber de percepția dualistă a extremelor, ei ajung să recunoască caracteristicile fără de identitate atât ale individului cât și ale fenomenelor. Prin meditația asupra celor treizeci și șapte de factori ai iluminării (changchub kyi chok kyi chö sumchu tsa dűn) și prin perfecționarea acestora prin activitățile celor șase perfecțiuni (parol tu chinpa druk) ei ating practicile celor zece bhumi (sa chu) care îi conduc către starea complet realizată a Budhaitatii – realizarea Dharmakayei, Corpul Absolut (chö ku) pentru propriul beneficiu, și realizarea Nirmanakayei, Corpul Emanației (tulku) și Sambhogakaya, Corpul Bucuriei (longku) pentru beneficiul celorlalți.

  

7. Întrebare: Care sunt calitățile iluminate unice ale unui Buddha?

Răspuns: Un Buddha are multe calități unice. În conformitate cu Abhidharma (chö ngönpa), există optsprezece calități distinctive unice ale unui Buddha (sang gyé kyi chö ma dré pa cho gyé):

• Puterea asupra vieții (tsé la wangwa): stăpânirea momentul în care să renunțe la propria viață sau să trăiască cât timp doresc pana la a rămâne pe termen nedefinit datorită practicii perfecte a generozității din trecut.
• Puterea asupra minții (sem la wangwa): stăpânirea stărilor meditative datorită practicii perfecte a concentrării meditative din trecut.
• Puterea asupra necesităților vieții (yojé la wangwa): materializează cu ușurință necesitățile vieții și bogății pentru a satisface nevoile tuturor ființelor simțitoare datorită practicii perfecte a generozității din trecut.
• Puterea asupra acțiunii karmice (lé la wangwa): măiestrie asupra acțiunii karmice care se manifestă după dorința lor datorită practicii perfecte a disciplinei în trecut.
• Puterea asupra nașterii (kyewa la wangwa): se manifestă cu ușurință după dorința lor într-o varietate de nașteri sau într-o formă specifică, la o locație specifică datorită practicii perfecte a disciplinei din trecut.
• Puterea asupra aspirațiilor (möpa la wangwa): împuternicirea de a îndeplini dorințele discipolilor lor aflați pe calea antrenamentului datorită practicii perfecte a răbdării în trecut.
• Puterea asupra rugăciunii (mönlam la wangwa): împuternicirea de a îndeplini aspirațiile rugăciunilor datorită practicii perfecte a sârguinței din trecut.
• Puterea asupra miracolelor (dzutrul la wangwa): stăpânirea etalării miracolelor după cum doresc datorită practicii perfecte a concentrării meditative din trecut.
• Puterea asupra înțelepciunii (yeshe la wangwa): posedă înțelepciunea primordială care cunoaște fără impedimente tot ceea ce poate fi constatat în trecut, prezent și viitor, datorită practicii perfecte a înțelepciunii transcendentale din trecut.
• Puterea asupra dharmei (chö la wangwa): împuternicirea de a oferi transmisia celor doisprezece ramuri ale buddhadharmei pentru a îndeplini dorințele discipolilor lor datorită practicii perfecte a înțelepciunii transcendentale din trecut.
• Neînfricarea în declararea propriei realizări a omniscienței iluminării (chö tam ché ngön par jang chup pa la mi jik pa).
• Neînfricarea în declararea eliminării tuturor pasiunilor și iluziilor (jik pa mé pé né).
• Neînfricarea proclamării eliminării tuturor obstacolelor și îndoielilor în practicile Dharma (ngé par jung pé lam tön pa la mi jik pa).
• Neînfricarea proclamării atingerii emancipării fata de toate suferințele (chos thams cad mkhyen pa la mi ‘jigs pa).
• Calmul în fața celor care ascultă cu respect (dül ja gü pé nyen pa la chak pa).
• Calmul în fața celor care nu ascultă cu respect (gü pé mi nyen pa la dangwa).
• Calmul în fața celor care ascultă cu respect și al celor care nu ascultă cu respect (dré mar juk pa la nyi ka min pa).
• Compasiunea incomensurabilă (nyingjé): dorința bunătății iubitoare și a sincerității din inimă ca toate ființele să fie eliberate de suferință și cauzele acesteia.

 

8. Întrebare: Care sunt activitățile iluminate unice ale Buddhașilor?

Răspuns: Activitățile iluminate (trinlé) ale Buddhașilor sunt caracterizate prin îndeplinirea spontană, perpetuă și atot-cuprinzătoare (tak khyab lhűndrub). Din moment ce ființele simțitoare sunt incalculabile ca număr în întregul spațiu, activitățile iluminate ale Buddhașilor s-au manifestat continuu și spontan realizând toate ființele fără efort.

 

9. Întrebare: Care este definiția ființelor simțitoare în Buddhism?

Răspuns: Ființele simțitoare (sem chen) sunt ființe vii care posedă o minte pângărită de iluzii și sunt supuse forțelor amprentelor karmice care le-au cauzat să transmigreze în mod repetat în cadrul celor șase clase de ființe ale tărâmului dorințelor, tărâmurilor formei și celor fără de formă. Cele șase clase de ființe sunt zei, asurași, oameni, animale, spirite flămânde și ființele iadurilor. Acele ființe simțitoare care au atins realizarea primului bhumi și mai sus de acesta nu sunt supuse renașterii sub influența forțelor karmice dar o fac voluntar din dorințele lor pline de compasiune de a elibera toate ființele din samsara și sunt cunoscute ca bodhisattva-si (chang chub sempa), ființele simțitoare trezite.

  

10. Întrebare: De ce sunt diferențe între cele patru neînfricări ale buddhașilor și cele ale bodhisattvașilor?

Răspuns: Sunt diferențe deoarece toți Buddhașii, inevitabil, au intrat în parinirvana (yongsu nyangdé) datorită lipsei de merit a ființelor simțitoare care să sprijine prezența lor fizică continuă în lume în timp ce prezența în forma de sambhogakaya și dharmakaya sunt indiscernabile ființelor simțitoare normale, și prezența vizibilă a bodhisattvașilor care au ales să se renască în lume de dragul ființelor simțitoare. Cele patru neînfricări ale bodhisattvașilor sunt:

• Neînfricarea în reținerea buddhadharmei în minte tot timpul și elucidarea înțelesului acesteia.
• Neînfricarea în distingerea facultăților spirituale diferite ale ființelor simțitoare și oferirea de remedii ale buddhadharmei corespunzătoare pentru eliminarea cauzelor acestora.
• Neînfricarea în clarificarea și rezolvarea îndoielilor care apar din practica buddhadharmei.
• Neînfricarea în a răspunde cu claritate și fără ezitare oricăror întrebări despre buddhadharma.

Pentru descrierea celor patru neînfricări ale buddhașilor, puteți citi întrebarea anterioară despre ‘Care sunt calitățile iluminate unice ale Buddhașilor?’

 

11. Întrebare: Ce este Dharma?

Răspuns: Dharma (chö) se referă în general la o diversitate de fenomene condiționate:

• Dharma sau buddhadharma este doctrina lui Buddha (sung rap) care constă în transmiterea unor măsuri preventive pentru eliberarea noastră de suferință și cauzele acesteia, în timp ce promovează scopul ultim al trezirii complete.
• Dharma este totodată și un termen utilizat pentru a descrie: calea (lam); adevărul (den pa); realitatea (chö nyi); nirvana (nya ngen lé dé pa); karma meritorie (sönam); fenomenele supuse schimbărilor (jung gyur); experiențele mentale (yi kyi yűl); regulile (ngé pa); viața (tsé); tradițiile spirituale (chö luk).

 

12. Întrebare: Cum a ajuns Dharma în această lume?

Răspuns: În conformitate cu învățăturile Nyingmapa, Buddha Primordial Kuntuzangpo care este inseparabil de sfera Purității Primordiale manifestând emanații infinite în universuri fără de număr pentru a preda și a aduce beneficii nenumăratelor ființe. Pentru beneficiul ființelor simțitoare în această lume, el s-a manifestat în forma lui Buddha Shakyamuni și a lăsat în urmă o vastă comoară de învățături care pot fi clasificate în forma extensivă, forma de mijloc și forma scurtă, din care au apărut doisprezece ramuri și nouă vehicule.

 

13. Întrebare: Care sunt cele doisprezece ramuri ale buddhadharmei?

Răspuns: Cele douăsprezece ramuri ale buddha-dharmei (sungrab yenlak chunyi) sunt:

• Sutra (dö dé) – discurs asupra unui subiect specific care este corespunzător unei ocazii care invocă un răspuns pozitiv bucuros de la cei prezenți pentru a-i inspira să dezvolte credința în cele Trei Giuvaeruri – Buddha, Dharma și Sangha.
• Geya (yang kyi nyé pa dé) – introducere sau rezumate ale unor sutre care sunt prezentate ca versuri poetice în strofe la începutul sau sfârșitul unei sutra.
• Vyakarana (lung ten pé dé) – examinarea unor vieți trecute și oferirea de profeții pentru viitor ca mijloace de a ilumina principalele puncte dintr-o sutra.
• Gatha (tsik su ché pé dé) – învățături prezente ca versuri în formatul unei strofe care rezumă principala temă a unei sutra.
• Udana (ché du jö pé dé) – discurs de aforisme inspiraționale care includ o secțiune de proză urmată de un vers pentru a inspira apariția și afirmarea credinței în buddhadharma.
• Nidana (leng zhi dé) – explicația și ghidarea oferită după apariția unui eveniment specific.
• Avadana (tok pa jö pé dé) – relatări biografice ale Buddhașilor și Bodhisattvașilor prezentate ca mărturii ale realizării acestora.
• Itivrttaka (dé ta bu jungwé dé) – narațiuni ale unor evenimente istorice ca parabole pentru a ilumina anumite principii specifice de virtute.
• Jataka (kyé pé rap kyi dé) – povești ale nașterilor din viețile trecute ale Buddhașilor.
• Vaipulya (shin tu gyé pa) – sutra complexă lungă precum Perfecțiunea Înțelepciunii în Opt Mii de Versuri (sher chin tong trak gya pa).
• Abidutadharma (mé du jungwé chö kyi dé) – relatări ale unor realizări miraculoase ale Buddhașilor și Bodhisattvașilor.
• Upadesa (ten la pap pé dé) – prezentarea definitivă asupra unei doctrine precum natura realității.

 

14. Întrebare: Care sunt cele nouă vehicule ale buddhadharmei?

Răspuns: Cele nouă vehicule (yana) ale buddhadharmei sunt împărțite în câte trei seturi a câte trei vehicule:

• Următoarele trei yana sunt cele trei Tantre Exterioare: Tantrele Kriya, Upa și Yoga. Tantra Kriya a fost predată la Neranjana și la Alkapuri – Tărâmul Pur al lui Vajrapani. Învățătorii au apărut sub forma a trei bodhisattva mahasattva (chang chup sempa sempa chenpo) Avalokiteshvara, Manjushri și Vajrapani, care sunt întruparea compasiunii, înțelepciunii și puterii Buddhașilor. Învățăturile Tantrelor Upa și Yoga au fost oferite de către Shakyamuni Buddha în forma lui Buddha Vairocana în tărâmul celor 33 de zei în Raiul Akanishtha lui Vajrapani.
• Cele trei yana rămase sunt Tantrele Interioare: Maha Yoga, Anuyoga și Ati Yoga. Maha Yoga Tantra este mai departe împărțită în două clase – Gyude (Clasa Tantra) și Drupde (Clasa mijloacelor realizării). Maha Yoga a fost dezvăluită de către Buddha în forma lui Buddha Vairocana lui Vajrapani, pe vârful muntelui Malaya și în Raiul Akanishtha.
• Tantra Anuyoga a fost prima dată revelată de către Preaînălțatul Buddha în forma lui Kuntuzangpo și Dorje Sempa la Gyalmopuri Regelui din Lanka și multor alții. Ati Yoga a fost revelată numai câtorva discipoli selecționați de către Kuntuzangpo în forma Regelui Kunhed la Gyalmopuri și Parcul Samburi.

 

15. Întrebare: Care este fundația comună a celor nouă vehicule?

Răspuns: Natura fundamental pură a minții este fundația comuna a celor nouă vehicule care pot fi totodată categorizate în căi comune și căi neobișnuite.

 

16. Întrebare: Care sunt căile comune și căile neobișnuite?

Răspuns: Practica Sutrayanei care include atât vehiculele Theravada și Mahayana este cunoscută drept calea comună pe care vehiculul cauzal este utilizat ca mijloc pentru atingerea iluminării. Căile neobișnuite se referă la practica tantrayanei care utilizează vehiculul rezultant ca mijloc pentru a atinge iluminarea.

 

17. Întrebare: Care sunt caracteristicile vehiculului cauzal?

Răspuns: Focusul principal al vehiculului cauzal este să creeze cauzele unei viitoare iluminări prin practici ale perfecțiunilor (parol tu chinpa). Deoarece acumularea de merite și înțelepciune sunt practicate separat într-un proces treptat de purificare a minții de erori și amprente karmice, necesita durata unui mare eon (maha kalpa) de vieți pentru a atinge primul bhumi, un al doilea mare eon pentru a atinge al optulea bhumi, și al treilea mare eon pentru a atinge iluminarea completă.

Notă: un mare eon reprezintă aproximativ 1,344 miliarde de ani umani.

 

18. Întrebare: Care sunt caracteristicile vehiculului rezultant?

Răspuns: Vehiculul rezultant începe călătoria spre iluminare prin a gândi și a se comporta în aceeași manieră de parca s-ar fi atins deja budeitatea. Prin mijloace tantrice care utilizează dorința-atașament (döchak) drept cale care combină acumularea de merite și înțelepciune ca o singură practică pentru a transforma dorințele lumești într-o stare pura a trezirii, rezultatul este o reducere vastă de timp pentru a atinge scopul ultim al iluminării complete.

 

19. Întrebare: Care sunt cerințele pentru practica tantrayanei?

Răspuns: Tantrayana este uniunea mijloacelor iscusite și înțelepciunii. Cerințele pentru practicile trantrice sunt:

• Accesul la un maestru vajra calificat – cauza primirii binecuvântărilor Buddhașilor.
• Credința fermă în învățături – cauza realizării buddhadharmei supreme.
• Angajamentul față de jurămintele bodhisattva – cauza generării compasiunii față de toate ființele.
• Angajamentul față de samaya pură – cauza primirii susținerii de la zeități.
• Angajamentul față de renunțare – cauza eliberării din samsara.
• Angajamentul față de bodhicitta – cauza atingerii iluminării complete.
• Viziunea corectă a vacuitătii și apariției dependente – cauza eliminării ignoranței.

 

20. Întrebare: Care sunt caracteristicile tantrayanei?

Răspuns: Caracteristicile tantrayanei sunt:

• Perceperea propriului Guru ca pe un Buddha – practica guru yoga.
• Percepția propriei ființe ca pe o zeitate – practica yoga a zeității.
• Percepția gurului și zeității ca non-duale – unificarea tuturor vehiculelor într-un singur vehicul.

 

21. Întrebare: Care sunt activitățile tantrayanei?

Răspuns: Activitățile tantrayanei sunt:

• Menținerea unificării meditative cu yidam-ul.
• Menținerea calmului permanent care este liber de noțiunile conceptuale ale fenomenelor.
• Menținerea purității corpului precum a zeității.
• Menținerea purității mediului precum o mandala sau tărâmul pur al zeității.
• Menținerea purității plăcerii ca ofrandă cu extaz și vacuitate.
• Menținerea purității celor trei uși prin acțiuni pozitive ale corpului, vorbiții și minții.

 

22. Întrebare: Care sunt calitățile buddhadharmei?

Răspuns: Buddhadharma are cinci calități supreme:

• Buddhadharma nu este o un sistem de credință sectariană intelectualizată bazat pe presupuneri speculative ci iluminarea legii universale a naturii bazată pe experiențele iluminate directe ale lui Buddha asupra naturii fenomenelor.
• Buddhadharma nu este bazată numai pe credință ci poate fi cercetată și verificată de către toate ființele care o pot pune la încercare și experimenta adevărul ultim pentru ele însele.
• Buddhadharma este atemporală și adevărul permanent pe care îl întruchipează rămâne neschimbat de-a lungul celor trei timpuri ale trecutului, prezentului și viitorului.
• Buddhadharma este o cale a eliberării care garantează împlinirea întregului potențial al prețioasei nașteri umane conducând la a deveni moștenitorul lui Buddha și a atinge starea ultimă a păcii și fericirii.
• Buddhadharma este o cunoaștere intrinsecă a celor înțelepți și poate fi realizată numai de ființele nobile care sunt în mod natural smerite și primitoare în fața adevărului și au acceptat responsabilitatea lor personală de a atinge uniunea perfectă cu natura buddhică a adevărului ultim.

În conformitate cu comentariul din Uttaratantra Shastra a lui Maitreya (tek pa chen po gyű la mé ten chö) asupra naturii Buddhice, Buddhadharma are următoarele calități:

• Este o cale a purității care este liberă de obscurarea emoțională.
• Este o cale a clarității care este liberă de obscurarea cognitivă.
• Este o cale a remediului care a eliminat atât obscurările emoționale cât și pe cele cognitive.
• Este o cale a încetării care este de neconceput deoarece este dincolo de investigațiile intelectuale.
• Este o cale a încetării care este absolut pașnică deoarece este dincolo de influențele karmei și emoțiilor.
• Este o cale a încetării care este de inimaginabilă deoarece Buddha a perfecționat fiecare calitate care este prezentă în mod spontan.

  

23. Întrebare: Care sunt componentele Buddhadharmei?

Răspuns: Buddhadharma are două aspecte: Dharma transmisiei; și Dharma realizării.

1. Dharma transmisiei (lung gi chö) constă în douăsprezece ramuri ale Buddhadharmei în cadrul colecțiilor Tripitaka – Cele Trei Coșuri (denö sum): Vinaya (dulwa), Sutra (do) și Abhidharma (chö ngönpa).

• Vinaya furnizează ghidarea asupra modului în care să dezvolți disciplina pură a conduitei (tsultrim kyi labpa) prin evitarea acțiunilor negative și adoptarea acțiunilor pozitive.
• Sutra este colecția testamentelor lui Buddha despre cu să cultivăm credința de neclintit (yiché pé dépa) și meditația samadhi (tingédzin) în conformitate cu adevărul ultim (döndam denpa) așa cum a fost rostit de către Buddha în răspunsurile la întrebările și cererile celor devotați.
• Abhidharma prezintă clasificarea completă a tuturor subiectelor din sutre din perspectiva prajnaparamitei (sherab kyi pharol tu chinpa), înțelepciunea transcendentală a realizării directe a unicității non-conceptuale a tuturor fenomenelor care conduce la natura originală a jnana (yeshe), înțelepciunea primordială naturala a nirvanei fără sălăș (mi nepé nyangdé) care se manifestă ca cele trei corpuri iluminate la Buddhașilor – Dharmakaya (chö ku) Corpul Adevărului; Sambhogakaya (longku) Corpul Bucuriei; și Nirmanakaya (tulku) Corpul Emanației.

2. Dharma realizării (tokpé chö) este cultivarea unei minți virtuoase care se manifestă ca activități merituoase ale corpului și ale vorbirii prin antrenarea în mijloacele iscusite ale perfecționării disciplinei de a purifica viziunile ne-virtuoase și acțiunile ne-virtuoase prin doctrina Vinaya; ale perfecționării meditației pentru a stabiliza viziunea corectă, motivația corectă și acțiunea corectă prin doctrina Sutrei; ale perfecționării înțelepciunii pentru a elimina cauzele rădăcină ale ignoranței prin doctrina Abhidharmei.

 

24. Întrebare: Care sunt cele trei întoarceri ale Roții Dharmei?

Răspuns: Cele trei întoarceri se referă la cele trei cicluri ale învățăturilor lui Shakyamuni Buddha:

• La prima întoarcere al roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha a oferit învățătura celor Patru Adevăruri Nobile comune ambelor tradiții Theravada și Mahayana la Varanasi.
• La a doua întoarcere a Roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha revelează învățătura Mahayana la Piscul Vulturului asupra adevărului absolut care este lipsit de caracteristici și definiții conceptuale așa cum este detaliat în Sutra Prajnaparamita în O sută de mii de Versuri.
• La a treia întoarcere a Roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha revelează metodele Vajrayana pentru a deosebi între fenomenele care au existența creată de sine și fenomenele care nu dețin niciuna. Aceste transmisii au fost acordate în momente și locații diferite, în tărâmul oamenilor și tărâmurile zeilor și nagașilor.

 

25. Întrebare: Cum definim cele Patru Adevăruri Nobile?

Răspuns: Cele Patru Adevăruri Nobile (pakpé denpa shyi) sunt definite ca ceea ce revelează existența fenomenelor având loc datorită acumulării condițiilor așa cum sunt văzute de ființele arya:

• Adevărul suferinței care trebuie înțeles (dukngal kyi denpa).
• Adevărul originii suferinței care trebuie îndepărtată (kűnjungwai denpa).
• Adevărul încetării suferinței care trebuie implementat (gokpai denpa).
• Adevărul eliberării de suferință care trebuie urmat (lamkyi denpa).

 

26. Întrebare: Care este definiția unei Sangha?

Răspuns: Sangha este definită după cum urmează:

• Oricine a primit Jurămintele de Refugiu și menține fermă evitarea acțiunilor ne-virtuoase ale corpului, vorbirii și minții și urmează antrenamentul întreit al disciplinei, meditației și înțelepciunii este considerat un membru al unei Sangha (gendűn).
• În conformitate cu Vinaya (dulwa), Sangha este un termen care se referă la orice comunitate de patru sau mai mulți călugări buddhiști sau călugărițe care mențin disciplina corectă a Jurămintelor Pratimoksha (sotar gyi dompa).
• În conformitate cu Mahayana (tekpa chenpo), atât practicanții laici cât și cei hirotonisiți care s-au angajat să mențină samaya pură (damsik) a jurămintelor Bodhisattva și Jurămintelor Tantrice pot fi considerați membrii ai Sangha.
• Sangha poate totodată să fie împărțită în două clase unice – Sangha externă și Sangha internă.

  

27. Întrebare: Cum definim Sangha Externă?

Răspuns: Sangha externă este categorisita în două tipuri principale:

1. Cele patru clase de sangha ale shravakașilor (nyenthö) și pratyekabhuddha (rang sangyé).
2. Sangha nobilă (pakpa gendűn) a bodhisattvașilor arya realizați (pakpa chang chub sempa).

 

28. Întrebare: Ce este Sangha shravakașilor și pratyekabuddhașilor?

Răspuns: Cele patru clase ale Sanghăi shravakașilor și pratyekabuddhașilor sunt:

• Cei care au intrat în curent (gyűn shyukpa) – cei care urmează Cale Hinayana și trebuie să mai trăiască încă șapte vieți în tărâmul dorințelor pentru a purifica obscurările legate de emoții și de percepția sinelui.
• Cei care se mai întorc o singură dată (len chik chir ongwa) – cei care au progresat de la cei care au intrat în curent și trebuie să mai se nască o singură dată în tărâmul dorințelor pentru a elimina reziduurile obscurărilor emoționale legate de tărâmul dorințelor.
• Cei care nu se mai întorc (chir mi ongwa) - cei care au progresat de la cei care se mai întorc o singură dată și au eliminat in mod complet toate obscurările emoționale și nu mai este nevoie sa se renască in taramul dorinței.
• Arhatii (drachompa) - cei care au obținut realizarea adevăratei naturi a existenței conditionate și au transcens ciclul samsaric de nașteri și morți. Sunt doua tipuri de arhati: cei care au atins starea de nirvana cu reziduu în timpul vieții lor și cei care au intrat în starea de nirvana fara reziduu în momentul morții. Reziduu aici se referă la reminiscența influentelor celor cinci skanda (pungpo nga) - cele cinci agregate psiho-fizice ale formei, senzațiilor, percepțiilor, formațiunilor mentale si conștiinței.

  

29. Întrebare: Ce este Sangha Nobilă a Bodhisattvașilor Arya?

Răspuns: Sangha Nobilă a Bodhisattvașilor Arya sunt acele ființe înălțate care au ajuns pe calea viziunii (tonglam) și au intrat în primul bhumi al bucuriei perfecte (rabtu gawa) ca rezultat direct al capacității lor de a percepe adevărul realității prin practica non-conceptuală și meditației samadhi (ting ngé dzin).

  

30. Întrebare: Care sunt calitățile Nobilei Sangha?

Răspuns: Sangha Nobilă are șase calități ale conștientizării și eliberării (rig drol gei yönten drug) în conformitate cu Shastra Uttaratantra a lui Maitreya:

1. Conștientizarea naturii profunde a fenomenelor condiționate.
2. Conștientizarea unei vaste mulțimi de fenomene condiționate în toată diversitatea lor.
3. Conștientizarea înțelepciunii conștientizării discriminatorii.
4. Eliberarea obscurărilor emoționale și atașamentului.
5. Eliberarea obscurărilor cognitive și a obstacolelor.
6. Eliberarea de obscurările asociate shravakașilor și pratyekabuddhașilor.

  

31. Întrebare: Cum definim Sangha internă?

Răspuns: Sangha internă este ansamblul dakinilor (khandroma) și vidyadharașilor (rigdzin).

 

32. Întrebare: Care sunt calitățile și activitățile unice ale dakinilor?

Răspuns: Dakini (khandroma), zeitățile feminine ale înțelepciunii, se pot manifesta prin diverse aspecte și activități pentru a sprijini practicanți tantrici pe cale prin cele patru activități (lé shyi) ale pacificării obstacolelor (zhiwa); înmulțirii meritelor (gyé pa); magnetizării ființelor celor trei tărâmuri (wangwa); supunerii forțelor beligerante (drak po). Se pot manifesta sub forma unui maestru vajra (dorje lopon), ca zeitate tutelară meditativă (yidam) sau ca zeitate a înțelepciunii care protejează integritatea transmisiilor tantrice. Sunt patru clase principale de dakini cu aspecte variate în raport cu trikaya – cele trei corpuri ale lui Buddha.

 

33. Întrebare: Care sunt cele patru clase principale de dakini?

Răspuns: Cele patru clase de dakini (khandro) sunt:

1. Dakini secrete care sunt emanația Măreței Mame a Înțelepciunii – Prajnaparamita (yum chenmo) – aspectul vacuității al Învățăturilor Mahayana.
2. Dakini interioare care sunt gardienii mandalei zeității meditației tutelare – comoara înțelepciunii Învățăturii Vajrayana.
3. Dakini subtile care sunt forme fizice subtile ale dakinilor realizate prin practica tantrică a lucrului cu canalele de energie (tsa); energia subtilă (lung) și picătura esență (tiklé) pentru atingerea corpului subtil care corespunde nașterii minții iluminate.
4. Dakini umane care sunt yoghini realizate precum Yeshe Tsogyal și Maching Labdrön.

 

34. Întrebare: Cum ar trebui să fie percepute dakini în raport cu trikaya?

Răspuns: Dakini sunt percepute în raport cu trikaya după cum urmează:

1. Dakini Dharmakaya – emanația lui Samantabhadri (Kuntuzangmo) care cuprinde domeniul Dharmadhatu unde toate fenomenele se manifestă.
2. Dakini Sambhogakaya – emanația zeităților meditative tutelare (yidam) utilizate în Practicile Vajrayana.
3. Dakini Nirmanakaya – yogini realizate care sunt emanația aspectelor iluminate ale celor Cinci Familii de Buddha ale Vajra, Ratna, Padma, Karma și Buddha.

 

35. Întrebare: cum definim vidyadharașii?

Răspuns: Vidyadharașii (rigdzin) sunt păstrătorii conștiinței minții pure, capabili să rămână într-o stare de conștientizare pură inseparabilă de natura propriei rigpa – mintea primordială. Sunt patru clase de vidyadharași (rigdzin nampa shi).

 

36. Întrebare: Care sunt cele patru clase de Vidyadharași?

Răspuns: Cele patru clase de vidyadharași (rigzin nampa shi) sunt:

1. Vidyadharași Maturi (namin rigdzin) – aceștia includ vidyadharașii aflați pe calea acumulării (tsoklam) cu focus asupra adunării meritelor, și vidyadharași pe calea adunării (jorlam) care cultivă condițiile care conduc la înțelegerea directă a înțelepciunii non-conceptuale. Vidyadharașii aflați la acest nivel încă posedă corpuri obișnuite însă mintea lor s-a maturizat în dharmakaya.
2. Vidyadharașii cu Putere asupra Vieții (tsewang rigdzin) – ființe arya nobile (pakpa) pe calea viziunii (tonglam) care au utilizat practica samadhi-ului non-conceptual (tingédzin) pentru a intra în primul bhumi al bucuriei perfecte (rabtu gawa), mintea lor s-a maturizat în dharmakaya, iar corpurile lor sunt purificate și transformate în corpul subtil al nemuritorilor.
3. Vidyadharași Mahamudra (chakchen rigdzin) – vidyadharașii aflați pe căile meditației (gom lam), prin care sunt eliminate 414 corelații eronate mai mari, medii și mai mici cu fenomene din tărâmurile dorințelor (dö kham), tărâmurilor formei (zuk kham) și tărâmurilor fără forme (zuk med kham), mintea lor contopindu-se cu mintea înțelepciunii zeității meditației, iar corpurile lor transformate în forma unui yidam.
4. Vidyadharași Realizați Spontan (lhundrup rigdzin) – vidyadharași pe căile ne-mai-învățării (mi lobpé lam) – vidyadharași care se apropie de stadiile finale ale atingerii iluminării complete ale celor cinci kaya ale buddhasilor – dharmakaya (chö ku), sambhogakaya (longku), nirmanakaya (tulku), svabhavikakaya (ngowo nyi ku), și vajrakaya (dorje ku).

 

37. Întrebare: Care sunt calitățile și activitățile unice vidyadharașilor?

Răspuns: Calitățile și activitățile care sunt unice vidyadharașilor sunt descrise în Cele Opt Sadhane Mărețe ale Heruka (drubpa kagyé), care au fost compilate de către Vajradharma (Dorjé Chö) – emanația pașnică a lui Vajrapani (Chakna Dorje). Aceste opt cicluri de transmisii Mahayoga au fost revelate prima dată la Deché Tsekpa celor opt vidyadharași ai Indiei care îi includeau pe Humkara, Manjushrimitra, Nagarjuna, Padmasambhava, Dhanasamskrita, Vimalamitra, Rambuguhya și Shantigarbha. Padmasambhava a oferit mai târziu transmisia Kagyé, atât ciclul general cât și ciclul individual al zeității yidam, celor douăzeci și cinci de discipoli Tibetani dintre care opt sunt denumiți cei opt vidyadharași ai Tibetului (pö kyi rigdzin gyé), etalând semne excepționale ale calităților și activităților respectivei zeități yidam. Acești opt vidyadharași sunt:

• Trisong Deutsen care a stăpânit calitățile iluminate ale lui Chemchok Heruka.
• Namkhé Nyingpo care a stăpânit mintea iluminată a lui Yangdak Heruka.
• Nupchen Sangyé Yeshé care a stăpânit corpul iluminat al lui Yamantaka.
• Gyalwa Chokyang care a stăpânit vorbirea iluminată a lui Hayagriva.
• Yeshe Tsogyal care a stăpânit activitățile kilaya ale lui Vajrakilaya.
• Palgyi Yeshé care a stăpânit magia eliberării a lui Mamo Bötong.
• Langchen Palgyi Sengé care a stăpânit abilitatea de îmblânzire a spiritelor a lui Jikten Chötö.
• Vairotsana care a stăpânit mantra supunerii a lui Möpa Drakngak.

 

38. Întrebare: Ce este Rigdzin Dűpa?

Răspuns: Rigdzin Düpa – Adunarea Vidyadharașilor – este practica internă a lamașilor din revelația termei-minții Longchen Nyingtik (gong ter) a lui Jikme Lingpa. La vârsta de douăzeci și opt de ani, în timpul unei meditații de seară, a primit de la dakini ale înțelepciunii în viziunea sa o lădiță conținând 5 suluri galbene și 7 mărgele de cristal pe care a fost instruit să le înghită. Instantaneu, cuvintele și înțelesurile termei Longchen Nyingtik au fost trezite în mintea sa. Ritualul Rigdzin Düpa este efectuat de obicei în cea de-a zecea zi a lunii Tibetane pentru a invita prezența lui Guru Padmasambhava pentru a comemora moștenirea activităților sale iluminate în lume.

  

39. Întrebare: Care este diferența între tărâmurile pure și câmpurile Buddhice?

Răspuns: Diferența dintre un tărâm pur și câmpurile Buddhice sunt după cum urmează:

• Tărâmurile Pure (dag pa’i zhing) pot fi tărâmuri pure unde bodhisattvașii arya locuiesc în interiorul multiversului samsaric și unde Buddhașii predau în forma Sambhogakaya, precum Zangokpalri – Muntele Gloriei De Culoarea Cuprului – în Ngayab Ling, continentul celor numiți rakshasas (sinpo), unde locuiește în prezent Guru Rinpoche ca regent al lui Vajradhara (Dorje Chang) și oferă transmisii Kagyé vidyadharașilor de acolo.
• Se face referire la Câmpurile Buddhice (sangye kyi shying) în mod obișnuit ca tărâmuri pure manifestate din jurămintele mărețe ale Buddhașilor pentru renașterea devotaților lor precum Tărâmul Pur Radiant Lapis Lazuli al Buddha-ului Medicinei (Sangyé Menla), și Tărâmurile Pure ale celor cinci familii (rik ngé shying kham) care includ:

1. Abhirati (Ngönpar Gawa) – Tărâmul Pur al Bucuriei Manifestate prezidat de către Aksobhya (Mikyöpa) din familia Vajra.
2. Śrīmat (Paldangdenpa) – Tărâmul Pur al Magnificilor prezidat de către Ratnasambhava (Rinchen Jungné) din familia Ratna.
3. Sukhavati (Dewachen) – Tărâmul Beatitudinii prezidat de către Amitabha (Nangwa Tayé) din familia Lotus.
4. Karmaprasiddhi (Lerab Drubpa) – Tărâmul Pur al Acțiunii Perfecte prezidat de către Amoghasiddhi (Dönyö Drubpa) din familia Karma.
5. Akanishtha (Omin) – Tărâmul Pur al Muntelui Strălucitor prezidat de către Vairochana (Nampar Nangdzé) din familia Buddha.

 

40. Întrebare: Cum putem purifica acțiunile trecute negative și să restaurăm condițiile pozitive?

Răspuns: Pentru a purifica acțiunile negative din trecut, încălcarea jurămintelor și pentru a restaura condițiile favorabile, iată câteva dintre cele mai eficiente practici:

1. Aplicarea celor patru puteri oponente (shakpé tob shyi) în conformitate cu sutra:

• Puterea regretului (nyejé sünjin gyi tob) – să simți remușcări legate de acțiunile negative trecute.
• Puterea acțiunii care remediază (nyenpo künchö kyi tob) – utilizarea antidotului pentru a pacifica acțiunile negative.
• Puterea determinării (dompé tob) – determinarea de a nu repeta acțiunea negativă.
• Puterea sprijinului (ten gyi tob) – consolidarea încrederii în cele Trei Giuvaeruri și să nu abandonăm niciodată bodhicitta.

2. Meditația Vajrasattva – practica zilnică de purificare.

3. Narak Kong Shak – confesiunea supremă pentru purificarea tuturor violărilor și încălcărilor jurămintelor efectuată în a 10-a și a 25-a zi din calendarul lunar.

4. Sojong – practica confesiunii pentru a înlătura negativitățile, pentru a completa virtuțile și a purifica faptele rele pentru hirotonisiți în ziua a 15-a și a 30-a din lună.

5. Nyung Ne – retragerea în post pentru a purifica karma negativă și pentru a acumula merit și înțelepciune, efectuată în zilele de bun augur din luna lunară.

6. Gutor – ritual pentru a pacifica negativitățile și obstacolele în lume efectuat cu o săptămână înainte de începerea Anului Nou Tibetan (losar).