Materialul sursă al Întrebărilor și Răspunsurilor este oferit de Lama Dondrup Rinpoche căruia i s-a acordat titlul de Vajra Acharya (Dorje Lopon) de către Sfinția Sa Pema Norbu Rinpoche în timpul Nyingma Monlam Chenmo în Bodhgaya, recunoscându-l drept Maestru Vajra căruia îi este încredințată transmiterea Învățăturii Vajra. Lama Dondrup Dorje Rinpoche este directorul spiritual al Institutului Pathgate și editorul publicist în Engleză a trei volume de rugăciuni Tibetane Nyingma consacrate de către Sfinția Sa Pema Norbu Rinpoche.

1. Întrebare: Ce este Budismul?

A: Răspuns: Budismul (nang pa chö) este o credință spirituală bazată pe învățăturile lui Shakyamuni Buddha (Sangye Shakua Tubpa) care a atins starea de iluminare (changchup) în secolul șase I.C. Oferă o cale pentru eliberarea de ciclul repetat al suferințelor lumești, cunoscut drept samsara (khorwa), prin trezirea din ignoranță (ma rigpa) prin mijloacele recunoașterii cauzelor și consecințelor apariției dependente (tendrel du jungwa) și eradicând astfel toate urmele poftelor (sepa) pentru a aduce în prim-plan încetarea suferințelor (dukngal) dând naștere păcii durabile a nirvanei (nya hgen lé dé pa). Întreaga cale este rezumată de următoarele versuri în Sutra Jurămintelor Eliberării Individuale (so sor tar pé do):

• În Română: Abandonează acțiunile nesănătoase; Cultivă toate virtuțile; Purifică toate gândurile din minte; Aceasta este învățătura tuturor buddhașilor.
• În Engleză: Abandon all unwholesome actions; Cultivate all virtues; Purify all thoughts in one’s mind; This is the teaching of all the buddhas.
• În Chineză: 諸惡莫作 zhū è mò zuō；眾善奉行 zhòng shàn fèng xíng；自淨其意 zì jìng qí yì；是諸佛教 shì zhū fó jiào。
• În Tibetană: སྡིག་པ་ཅི་ཡང་མི་བྱ་ཞིང༌ dik pa chi yang mi ja zhing; དགེ་བ་ཕུན་སུམ་ཚོགས་པར་སྤྱད་ gewa pün sum tsok par ché; རང་གི་སེམས་ནི་ཡོངས་སུ་འདུལ་ rang gi sem ni yong su dül; འདི་ནི་སངས་རྒྱས་བསྟན་པ་ཡིན་ di ni sang gyé ten pa yin.

 

2. Întrebare: Ce este un budist?

Răspuns: Budist (nang pa) este un termen care se referă la o persoană care aspiră să se elibereze din existența condiționată a samsarei (khorwa) prin acceptarea viziunii lui Buddha a celor patru sigilii (dom zhi) conform cărora toate fenomenele compuse sunt impermanente, toate fenomenele contaminate au natura suferinței, toate fenomenele condiționate sunt lipsite de o existentă de la sine manifestată, și nirvana este pacea. În tibetană, nang se referă la aspectul interior, iar pa se referă la o persoană. Împreună, nangpa se referă la o persoană care a stabilit fundația celor trei refugii și internalizează calea întreită a disciplinei, meditației și înțelepciunii în căutarea adevărului în natura minții, recunoscând că fericirea și suferința sunt simple proiecții conceptuale ale minții în sine și nu dependente de circumstanțe externe.

 

3. Întrebare: Care este fundația celor trei refugii?

Răspuns: Fundația celor trei refugii este angajamentul încrederii cuiva în a se refugia (kyab dro) în starea de trezire a lui Buddha (sangyé); în învățăturile lui Buddha (chö); și în adunarea ființelor iluminate (gendűn). Sunt trei tipuri de refugii:

1. Sprijinul exterior prin refugiul în cele Trei Giuvaeruri (könchok sum) – Buddha ca ghidul nostru, Dharma drept cale și Sangha arya bodhisattvașilor ca și însoțitori.
2. Sprijinul interior prin refugiul in cele Trei Rădăcini (tsawa sum) - Lama ca guru; Yidam ca zeitatea tutelară a meditatiei; si Khandro ca zeitatea feminină a înțelepciunii care ofera susținerea si binecuvântarile meditatorului.
3. Sprijinul secret prin refugiul în canalele energetice (tsa); energia subtilă (lung) și picătura de esență (tiklé) pentru a atinge starea naturală intrinsecă a bodhicittei (chang chub kyi sem).
4. Sprijinul ultim al refugiului în cele trei kaya (ku sum) în cadrul naturii minții noastre (rigpa) – esența vacuitatii (ngowo tongpa); natura cunoscătoare a luminozității (rangshyin salwa); și energia neobstrucționată a compasiunii (tukjé gakme).

 

4. Întrebare: Ce este un Buddha?

Răspuns: Buddha (Sangyé) este unul dintre multele titluri onorifice care se referă la o ființă supremă iluminată a omniscienței care este complet trezită din mocirla ignoranței și din acest motiv liberă de legăturile existențelor condiționate. Epitetele folosite în mod comun includ Cel Omniscient (thamched khenpa), Tathagata (deshyin shekpa), Sugata (dewar shekpa), Baghavan (chomdendé), Lokavudu (jigten khenpa), Distrugătorul Vrăjmașilor (dra chompa) și nenumărate altele.

 

5. Întrebare: Care este metoda de predare a unui Buddha?

Răspuns: Buddha predă utilizând mijloacele celor trei manifestări miraculoase (chotrul nampa sum):

• Manifestarea miraculoasă a formei (ku dzuntrűl gyi chontrűl) pentru satisfacerea diferitelor condiții karmice alte ființelor simțitoare. Aceasta poate varia de la nirmanakaya supremă în forma unui călugăr, precum Shakyamuni Buddha, sambhogakaya Buddha-ului primordial sau a unei zeități precum Vajrasattva, și totodată, indirect prin utilizarea unor exemple variate de fenomene.
• Manifestarea miraculoasă a vorbirii (sung jé su ten pé chontrűl) pentru a satisface diversitatea limbilor utilizate de cele șase clase de ființe simțitoare.
• Manifestarea miraculoasă a transmisiei minții (tuk kűn tu jö pé chontrűl) pentru a satisface diferitele niveluri de facultăți mentale ale studenților simultan într-o adunare.

 

6. Întrebare: Ce este Iluminarea?

Răspuns: Iluminarea (changchup) este o stare de trezire din ignoranța (ma rigpa) de a nu ști legea karmică a cauzei și efectului, adevărurile despre suferință și încetarea acesteia, și virtuțile încrederii în cele Trei Giuvaeruri (könchok sum), Buddha, Dharma și Sangha pentru a purifica cele patru văluri (dribpa shyi) ale obscurărilor karmice (shé drip pa), obscurărilor emoționale (nyön drip pa), obscurărilor cognitive (shé drip pa) și obscurărilor habituale (bak chak kyi drip pa), care inhibă revelarea adevăratei noastre naturi nouă înșine. Sunt trei tipuri de iluminare:

• Iluminarea Auditorilor: Shravakas (nyenthö) motivați de cele patru adevăruri nobile (pakpé denpa shyi) și dorința de a se elibera din existența condiționată a samsarei prin urmarea căii hinayana (tek men) a renunțării și străduinței de a se elibera pe sine însuși prin focusarea viziunii într-un singur punct asupra lipsei de sine a individului prin nouă stadii de practică ale meditației minții-statornice (sem nepé tab gu). Prin calmarea graduală a distracțiilor mentale legate de tărâmurile dorințelor (dö kham) și de tărâmurile formei (zuk kham) cu cele patru dhyana ale absorbției meditative (samthen shyi), ei pot progresa până la absorbțiile fără formă ale celor patru sfere ale percepției (kyemnché mu shyi). Telul lor este de a atinge realizarea unuia din cele patru niveluri de fructificare cum sunt cel care intră în curent (gyűn shyukpa), cel care se mai întoarce doar o dată (lek chik chir ongwa), cel care nu se mai întoarce (chir mi ongwa) și arhatul.
• Iluminarea Realizatorilor Solitari: Pratyekabuddha (rang sangyé) realizează caracteristicile fără de identitate ale fenomenelor prin reflectarea asupra celor doisprezece legături ale apariției dependente (tendrel yenlak chunyi) și aspiră să atingă trezirea prin propriul lor efort, trăind o viața de ascet și atingând un nivel mai înalt de realizare decât shravakașii datorită acumulării lor de merit și înțelepciune vreme de sute de kalpa, în timp ce starea de shravaka este atinsă datorită unei acumulări de merite vreme de numai șaisprezece vieți. Pratyekabuddhașii preferă predarea prin manifestarea activităților miraculoase în locul discursurilor verbale.
• Iluminarea Buddhașilor: Bodhisattvașii (chang chub sempa) motivați de apariția bodhicittei (chang chub kyi sem), dorința plină de compasiune de a atinge realizarea completă de dragul tuturor ființelor simțitoare pentru a stabili toate ființele fără excepție în starea de budeitate (sang gyé kyi gompang). Menținând jurămintele bodhisattva (jang dom) si urmând drumul căii de mijloc (uma) care rămâne liber de percepția dualistă a extremelor, ei ajung să recunoască caracteristicile fără de identitate atât ale individului cât și ale fenomenelor. Prin meditația asupra celor treizeci și șapte de factori ai iluminării (changchub kyi chok kyi chö sumchu tsa dűn) și prin perfecționarea acestora prin activitățile celor șase perfecțiuni (parol tu chinpa druk) ei ating practicile celor zece bhumi (sa chu) care îi conduc către starea complet realizată a Budhaitatii – realizarea Dharmakayei, Corpul Absolut (chö ku) pentru propriul beneficiu, și realizarea Nirmanakayei, Corpul Emanației (tulku) și Sambhogakaya, Corpul Bucuriei (longku) pentru beneficiul celorlalți.

  

7. Întrebare: Care sunt calitățile iluminate unice ale unui Buddha?

Răspuns: Un Buddha are multe calități unice. În conformitate cu Abhidharma (chö ngönpa), există optsprezece calități distinctive unice ale unui Buddha (sang gyé kyi chö ma dré pa cho gyé):

• Puterea asupra vieții (tsé la wangwa): stăpânirea momentul în care să renunțe la propria viață sau să trăiască cât timp doresc pana la a rămâne pe termen nedefinit datorită practicii perfecte a generozității din trecut.
• Puterea asupra minții (sem la wangwa): stăpânirea stărilor meditative datorită practicii perfecte a concentrării meditative din trecut.
• Puterea asupra necesităților vieții (yojé la wangwa): materializează cu ușurință necesitățile vieții și bogății pentru a satisface nevoile tuturor ființelor simțitoare datorită practicii perfecte a generozității din trecut.
• Puterea asupra acțiunii karmice (lé la wangwa): măiestrie asupra acțiunii karmice care se manifestă după dorința lor datorită practicii perfecte a disciplinei în trecut.
• Puterea asupra nașterii (kyewa la wangwa): se manifestă cu ușurință după dorința lor într-o varietate de nașteri sau într-o formă specifică, la o locație specifică datorită practicii perfecte a disciplinei din trecut.
• Puterea asupra aspirațiilor (möpa la wangwa): împuternicirea de a îndeplini dorințele discipolilor lor aflați pe calea antrenamentului datorită practicii perfecte a răbdării în trecut.
• Puterea asupra rugăciunii (mönlam la wangwa): împuternicirea de a îndeplini aspirațiile rugăciunilor datorită practicii perfecte a sârguinței din trecut.
• Puterea asupra miracolelor (dzutrul la wangwa): stăpânirea etalării miracolelor după cum doresc datorită practicii perfecte a concentrării meditative din trecut.
• Puterea asupra înțelepciunii (yeshe la wangwa): posedă înțelepciunea primordială care cunoaște fără impedimente tot ceea ce poate fi constatat în trecut, prezent și viitor, datorită practicii perfecte a înțelepciunii transcendentale din trecut.
• Puterea asupra dharmei (chö la wangwa): împuternicirea de a oferi transmisia celor doisprezece ramuri ale buddhadharmei pentru a îndeplini dorințele discipolilor lor datorită practicii perfecte a înțelepciunii transcendentale din trecut.
• Neînfricarea în declararea propriei realizări a omniscienței iluminării (chö tam ché ngön par jang chup pa la mi jik pa).
• Neînfricarea în declararea eliminării tuturor pasiunilor și iluziilor (jik pa mé pé né).
• Neînfricarea proclamării eliminării tuturor obstacolelor și îndoielilor în practicile Dharma (ngé par jung pé lam tön pa la mi jik pa).
• Neînfricarea proclamării atingerii emancipării fata de toate suferințele (chos thams cad mkhyen pa la mi ‘jigs pa).
• Calmul în fața celor care ascultă cu respect (dül ja gü pé nyen pa la chak pa).
• Calmul în fața celor care nu ascultă cu respect (gü pé mi nyen pa la dangwa).
• Calmul în fața celor care ascultă cu respect și al celor care nu ascultă cu respect (dré mar juk pa la nyi ka min pa).
• Compasiunea incomensurabilă (nyingjé): dorința bunătății iubitoare și a sincerității din inimă ca toate ființele să fie eliberate de suferință și cauzele acesteia.

 

8. Întrebare: Care sunt activitățile iluminate unice ale Buddhașilor?

Răspuns: Activitățile iluminate (trinlé) ale Buddhașilor sunt caracterizate prin îndeplinirea spontană, perpetuă și atot-cuprinzătoare (tak khyab lhűndrub). Din moment ce ființele simțitoare sunt incalculabile ca număr în întregul spațiu, activitățile iluminate ale Buddhașilor s-au manifestat continuu și spontan realizând toate ființele fără efort.

 

9. Întrebare: Care este definiția ființelor simțitoare în Buddhism?

Răspuns: Ființele simțitoare (sem chen) sunt ființe vii care posedă o minte pângărită de iluzii și sunt supuse forțelor amprentelor karmice care le-au cauzat să transmigreze în mod repetat în cadrul celor șase clase de ființe ale tărâmului dorințelor, tărâmurilor formei și celor fără de formă. Cele șase clase de ființe sunt zei, asurași, oameni, animale, spirite flămânde și ființele iadurilor. Acele ființe simțitoare care au atins realizarea primului bhumi și mai sus de acesta nu sunt supuse renașterii sub influența forțelor karmice dar o fac voluntar din dorințele lor pline de compasiune de a elibera toate ființele din samsara și sunt cunoscute ca bodhisattva-si (chang chub sempa), ființele simțitoare trezite.

  

10. Întrebare: De ce sunt diferențe între cele patru neînfricări ale buddhașilor și cele ale bodhisattvașilor?

Răspuns: Sunt diferențe deoarece toți Buddhașii, inevitabil, au intrat în parinirvana (yongsu nyangdé) datorită lipsei de merit a ființelor simțitoare care să sprijine prezența lor fizică continuă în lume în timp ce prezența în forma de sambhogakaya și dharmakaya sunt indiscernabile ființelor simțitoare normale, și prezența vizibilă a bodhisattvașilor care au ales să se renască în lume de dragul ființelor simțitoare. Cele patru neînfricări ale bodhisattvașilor sunt:

• Neînfricarea în reținerea buddhadharmei în minte tot timpul și elucidarea înțelesului acesteia.
• Neînfricarea în distingerea facultăților spirituale diferite ale ființelor simțitoare și oferirea de remedii ale buddhadharmei corespunzătoare pentru eliminarea cauzelor acestora.
• Neînfricarea în clarificarea și rezolvarea îndoielilor care apar din practica buddhadharmei.
• Neînfricarea în a răspunde cu claritate și fără ezitare oricăror întrebări despre buddhadharma.

Pentru descrierea celor patru neînfricări ale buddhașilor, puteți citi întrebarea anterioară despre ‘Care sunt calitățile iluminate unice ale Buddhașilor?’

 

11. Întrebare: Ce este Dharma?

Răspuns: Dharma (chö) se referă în general la o diversitate de fenomene condiționate:

• Dharma sau buddhadharma este doctrina lui Buddha (sung rap) care constă în transmiterea unor măsuri preventive pentru eliberarea noastră de suferință și cauzele acesteia, în timp ce promovează scopul ultim al trezirii complete.
• Dharma este totodată și un termen utilizat pentru a descrie: calea (lam); adevărul (den pa); realitatea (chö nyi); nirvana (nya ngen lé dé pa); karma meritorie (sönam); fenomenele supuse schimbărilor (jung gyur); experiențele mentale (yi kyi yűl); regulile (ngé pa); viața (tsé); tradițiile spirituale (chö luk).

 

12. Întrebare: Cum a ajuns Dharma în această lume?

Răspuns: În conformitate cu învățăturile Nyingmapa, Buddha Primordial Kuntuzangpo care este inseparabil de sfera Purității Primordiale manifestând emanații infinite în universuri fără de număr pentru a preda și a aduce beneficii nenumăratelor ființe. Pentru beneficiul ființelor simțitoare în această lume, el s-a manifestat în forma lui Buddha Shakyamuni și a lăsat în urmă o vastă comoară de învățături care pot fi clasificate în forma extensivă, forma de mijloc și forma scurtă, din care au apărut doisprezece ramuri și nouă vehicule.

 

13. Întrebare: Care sunt cele doisprezece ramuri ale buddhadharmei?

Răspuns: Cele douăsprezece ramuri ale buddha-dharmei (sungrab yenlak chunyi) sunt:

• Sutra (dö dé) – discurs asupra unui subiect specific care este corespunzător unei ocazii care invocă un răspuns pozitiv bucuros de la cei prezenți pentru a-i inspira să dezvolte credința în cele Trei Giuvaeruri – Buddha, Dharma și Sangha.
• Geya (yang kyi nyé pa dé) – introducere sau rezumate ale unor sutre care sunt prezentate ca versuri poetice în strofe la începutul sau sfârșitul unei sutra.
• Vyakarana (lung ten pé dé) – examinarea unor vieți trecute și oferirea de profeții pentru viitor ca mijloace de a ilumina principalele puncte dintr-o sutra.
• Gatha (tsik su ché pé dé) – învățături prezente ca versuri în formatul unei strofe care rezumă principala temă a unei sutra.
• Udana (ché du jö pé dé) – discurs de aforisme inspiraționale care includ o secțiune de proză urmată de un vers pentru a inspira apariția și afirmarea credinței în buddhadharma.
• Nidana (leng zhi dé) – explicația și ghidarea oferită după apariția unui eveniment specific.
• Avadana (tok pa jö pé dé) – relatări biografice ale Buddhașilor și Bodhisattvașilor prezentate ca mărturii ale realizării acestora.
• Itivrttaka (dé ta bu jungwé dé) – narațiuni ale unor evenimente istorice ca parabole pentru a ilumina anumite principii specifice de virtute.
• Jataka (kyé pé rap kyi dé) – povești ale nașterilor din viețile trecute ale Buddhașilor.
• Vaipulya (shin tu gyé pa) – sutra complexă lungă precum Perfecțiunea Înțelepciunii în Opt Mii de Versuri (sher chin tong trak gya pa).
• Abidutadharma (mé du jungwé chö kyi dé) – relatări ale unor realizări miraculoase ale Buddhașilor și Bodhisattvașilor.
• Upadesa (ten la pap pé dé) – prezentarea definitivă asupra unei doctrine precum natura realității.

 

14. Întrebare: Care sunt cele nouă vehicule ale buddhadharmei?

Răspuns: Cele nouă vehicule (yana) ale buddhadharmei sunt împărțite în câte trei seturi a câte trei vehicule:

• Următoarele trei yana sunt cele trei Tantre Exterioare: Tantrele Kriya, Upa și Yoga. Tantra Kriya a fost predată la Neranjana și la Alkapuri – Tărâmul Pur al lui Vajrapani. Învățătorii au apărut sub forma a trei bodhisattva mahasattva (chang chup sempa sempa chenpo) Avalokiteshvara, Manjushri și Vajrapani, care sunt întruparea compasiunii, înțelepciunii și puterii Buddhașilor. Învățăturile Tantrelor Upa și Yoga au fost oferite de către Shakyamuni Buddha în forma lui Buddha Vairocana în tărâmul celor 33 de zei în Raiul Akanishtha lui Vajrapani.
• Cele trei yana rămase sunt Tantrele Interioare: Maha Yoga, Anuyoga și Ati Yoga. Maha Yoga Tantra este mai departe împărțită în două clase – Gyude (Clasa Tantra) și Drupde (Clasa mijloacelor realizării). Maha Yoga a fost dezvăluită de către Buddha în forma lui Buddha Vairocana lui Vajrapani, pe vârful muntelui Malaya și în Raiul Akanishtha.
• Tantra Anuyoga a fost prima dată revelată de către Preaînălțatul Buddha în forma lui Kuntuzangpo și Dorje Sempa la Gyalmopuri Regelui din Lanka și multor alții. Ati Yoga a fost revelată numai câtorva discipoli selecționați de către Kuntuzangpo în forma Regelui Kunhed la Gyalmopuri și Parcul Samburi.

 

15. Întrebare: Care este fundația comună a celor nouă vehicule?

Răspuns: Natura fundamental pură a minții este fundația comuna a celor nouă vehicule care pot fi totodată categorizate în căi comune și căi neobișnuite.

 

16. Întrebare: Care sunt căile comune și căile neobișnuite?

Răspuns: Practica Sutrayanei care include atât vehiculele Theravada și Mahayana este cunoscută drept calea comună pe care vehiculul cauzal este utilizat ca mijloc pentru atingerea iluminării. Căile neobișnuite se referă la practica tantrayanei care utilizează vehiculul rezultant ca mijloc pentru a atinge iluminarea.

 

17. Întrebare: Care sunt caracteristicile vehiculului cauzal?

Răspuns: Focusul principal al vehiculului cauzal este să creeze cauzele unei viitoare iluminări prin practici ale perfecțiunilor (parol tu chinpa). Deoarece acumularea de merite și înțelepciune sunt practicate separat într-un proces treptat de purificare a minții de erori și amprente karmice, necesita durata unui mare eon (maha kalpa) de vieți pentru a atinge primul bhumi, un al doilea mare eon pentru a atinge al optulea bhumi, și al treilea mare eon pentru a atinge iluminarea completă.

Notă: un mare eon reprezintă aproximativ 1,344 miliarde de ani umani.

 

18. Întrebare: Care sunt caracteristicile vehiculului rezultant?

Răspuns: Vehiculul rezultant începe călătoria spre iluminare prin a gândi și a se comporta în aceeași manieră de parca s-ar fi atins deja budeitatea. Prin mijloace tantrice care utilizează dorința-atașament (döchak) drept cale care combină acumularea de merite și înțelepciune ca o singură practică pentru a transforma dorințele lumești într-o stare pura a trezirii, rezultatul este o reducere vastă de timp pentru a atinge scopul ultim al iluminării complete.

 

19. Întrebare: Care sunt cerințele pentru practica tantrayanei?

Răspuns: Tantrayana este uniunea mijloacelor iscusite și înțelepciunii. Cerințele pentru practicile trantrice sunt:

• Accesul la un maestru vajra calificat – cauza primirii binecuvântărilor Buddhașilor.
• Credința fermă în învățături – cauza realizării buddhadharmei supreme.
• Angajamentul față de jurămintele bodhisattva – cauza generării compasiunii față de toate ființele.
• Angajamentul față de samaya pură – cauza primirii susținerii de la zeități.
• Angajamentul față de renunțare – cauza eliberării din samsara.
• Angajamentul față de bodhicitta – cauza atingerii iluminării complete.
• Viziunea corectă a vacuitătii și apariției dependente – cauza eliminării ignoranței.

 

20. Întrebare: Care sunt caracteristicile tantrayanei?

Răspuns: Caracteristicile tantrayanei sunt:

• Perceperea propriului Guru ca pe un Buddha – practica guru yoga.
• Percepția propriei ființe ca pe o zeitate – practica yoga a zeității.
• Percepția gurului și zeității ca non-duale – unificarea tuturor vehiculelor într-un singur vehicul.

 

21. Întrebare: Care sunt activitățile tantrayanei?

Răspuns: Activitățile tantrayanei sunt:

• Menținerea unificării meditative cu yidam-ul.
• Menținerea calmului permanent care este liber de noțiunile conceptuale ale fenomenelor.
• Menținerea purității corpului precum a zeității.
• Menținerea purității mediului precum o mandala sau tărâmul pur al zeității.
• Menținerea purității plăcerii ca ofrandă cu extaz și vacuitate.
• Menținerea purității celor trei uși prin acțiuni pozitive ale corpului, vorbiții și minții.

 

22. Întrebare: Care sunt calitățile buddhadharmei?

Răspuns: Buddhadharma are cinci calități supreme:

• Buddhadharma nu este o un sistem de credință sectariană intelectualizată bazat pe presupuneri speculative ci iluminarea legii universale a naturii bazată pe experiențele iluminate directe ale lui Buddha asupra naturii fenomenelor.
• Buddhadharma nu este bazată numai pe credință ci poate fi cercetată și verificată de către toate ființele care o pot pune la încercare și experimenta adevărul ultim pentru ele însele.
• Buddhadharma este atemporală și adevărul permanent pe care îl întruchipează rămâne neschimbat de-a lungul celor trei timpuri ale trecutului, prezentului și viitorului.
• Buddhadharma este o cale a eliberării care garantează împlinirea întregului potențial al prețioasei nașteri umane conducând la a deveni moștenitorul lui Buddha și a atinge starea ultimă a păcii și fericirii.
• Buddhadharma este o cunoaștere intrinsecă a celor înțelepți și poate fi realizată numai de ființele nobile care sunt în mod natural smerite și primitoare în fața adevărului și au acceptat responsabilitatea lor personală de a atinge uniunea perfectă cu natura buddhică a adevărului ultim.

În conformitate cu comentariul din Uttaratantra Shastra a lui Maitreya (tek pa chen po gyű la mé ten chö) asupra naturii Buddhice, Buddhadharma are următoarele calități:

• Este o cale a purității care este liberă de obscurarea emoțională.
• Este o cale a clarității care este liberă de obscurarea cognitivă.
• Este o cale a remediului care a eliminat atât obscurările emoționale cât și pe cele cognitive.
• Este o cale a încetării care este de neconceput deoarece este dincolo de investigațiile intelectuale.
• Este o cale a încetării care este absolut pașnică deoarece este dincolo de influențele karmei și emoțiilor.
• Este o cale a încetării care este de inimaginabilă deoarece Buddha a perfecționat fiecare calitate care este prezentă în mod spontan.

  

23. Întrebare: Care sunt componentele Buddhadharmei?

Răspuns: Buddhadharma are două aspecte: Dharma transmisiei; și Dharma realizării.

1. Dharma transmisiei (lung gi chö) constă în douăsprezece ramuri ale Buddhadharmei în cadrul colecțiilor Tripitaka – Cele Trei Coșuri (denö sum): Vinaya (dulwa), Sutra (do) și Abhidharma (chö ngönpa).

• Vinaya furnizează ghidarea asupra modului în care să dezvolți disciplina pură a conduitei (tsultrim kyi labpa) prin evitarea acțiunilor negative și adoptarea acțiunilor pozitive.
• Sutra este colecția testamentelor lui Buddha despre cu să cultivăm credința de neclintit (yiché pé dépa) și meditația samadhi (tingédzin) în conformitate cu adevărul ultim (döndam denpa) așa cum a fost rostit de către Buddha în răspunsurile la întrebările și cererile celor devotați.
• Abhidharma prezintă clasificarea completă a tuturor subiectelor din sutre din perspectiva prajnaparamitei (sherab kyi pharol tu chinpa), înțelepciunea transcendentală a realizării directe a unicității non-conceptuale a tuturor fenomenelor care conduce la natura originală a jnana (yeshe), înțelepciunea primordială naturala a nirvanei fără sălăș (mi nepé nyangdé) care se manifestă ca cele trei corpuri iluminate la Buddhașilor – Dharmakaya (chö ku) Corpul Adevărului; Sambhogakaya (longku) Corpul Bucuriei; și Nirmanakaya (tulku) Corpul Emanației.

2. Dharma realizării (tokpé chö) este cultivarea unei minți virtuoase care se manifestă ca activități merituoase ale corpului și ale vorbirii prin antrenarea în mijloacele iscusite ale perfecționării disciplinei de a purifica viziunile ne-virtuoase și acțiunile ne-virtuoase prin doctrina Vinaya; ale perfecționării meditației pentru a stabiliza viziunea corectă, motivația corectă și acțiunea corectă prin doctrina Sutrei; ale perfecționării înțelepciunii pentru a elimina cauzele rădăcină ale ignoranței prin doctrina Abhidharmei.

 

24. Întrebare: Care sunt cele trei întoarceri ale Roții Dharmei?

Răspuns: Cele trei întoarceri se referă la cele trei cicluri ale învățăturilor lui Shakyamuni Buddha:

• La prima întoarcere al roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha a oferit învățătura celor Patru Adevăruri Nobile comune ambelor tradiții Theravada și Mahayana la Varanasi.
• La a doua întoarcere a Roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha revelează învățătura Mahayana la Piscul Vulturului asupra adevărului absolut care este lipsit de caracteristici și definiții conceptuale așa cum este detaliat în Sutra Prajnaparamita în O sută de mii de Versuri.
• La a treia întoarcere a Roții Dharmei, Preaînălțatul Buddha revelează metodele Vajrayana pentru a deosebi între fenomenele care au existența creată de sine și fenomenele care nu dețin niciuna. Aceste transmisii au fost acordate în momente și locații diferite, în tărâmul oamenilor și tărâmurile zeilor și nagașilor.

 

25. Întrebare: Cum definim cele Patru Adevăruri Nobile?

Răspuns: Cele Patru Adevăruri Nobile (pakpé denpa shyi) sunt definite ca ceea ce revelează existența fenomenelor având loc datorită acumulării condițiilor așa cum sunt văzute de ființele arya:

• Adevărul suferinței care trebuie înțeles (dukngal kyi denpa).
• Adevărul originii suferinței care trebuie îndepărtată (kűnjungwai denpa).
• Adevărul încetării suferinței care trebuie implementat (gokpai denpa).
• Adevărul eliberării de suferință care trebuie urmat (lamkyi denpa).

 

26. Întrebare: Care este definiția unei Sangha?

Răspuns: Sangha este definită după cum urmează:

• Oricine a primit Jurămintele de Refugiu și menține fermă evitarea acțiunilor ne-virtuoase ale corpului, vorbirii și minții și urmează antrenamentul întreit al disciplinei, meditației și înțelepciunii este considerat un membru al unei Sangha (gendűn).
• În conformitate cu Vinaya (dulwa), Sangha este un termen care se referă la orice comunitate de patru sau mai mulți călugări buddhiști sau călugărițe care mențin disciplina corectă a Jurămintelor Pratimoksha (sotar gyi dompa).
• În conformitate cu Mahayana (tekpa chenpo), atât practicanții laici cât și cei hirotonisiți care s-au angajat să mențină samaya pură (damsik) a jurămintelor Bodhisattva și Jurămintelor Tantrice pot fi considerați membrii ai Sangha.
• Sangha poate totodată să fie împărțită în două clase unice – Sangha externă și Sangha internă.

  

27. Întrebare: Cum definim Sangha Externă?

Răspuns: Sangha externă este categorisita în două tipuri principale:

1. Cele patru clase de sangha ale shravakașilor (nyenthö) și pratyekabhuddha (rang sangyé).
2. Sangha nobilă (pakpa gendűn) a bodhisattvașilor arya realizați (pakpa chang chub sempa).

 

28. Întrebare: Ce este Sangha shravakașilor și pratyekabuddhașilor?

Răspuns: Cele patru clase ale Sanghăi shravakașilor și pratyekabuddhașilor sunt:

• Cei care au intrat în curent (gyűn shyukpa) – cei care urmează Cale Hinayana și trebuie să mai trăiască încă șapte vieți în tărâmul dorințelor pentru a purifica obscurările legate de emoții și de percepția sinelui.
• Cei care se mai întorc o singură dată (len chik chir ongwa) – cei care au progresat de la cei care au intrat în curent și trebuie să mai se nască o singură dată în tărâmul dorințelor pentru a elimina reziduurile obscurărilor emoționale legate de tărâmul dorințelor.
• Cei care nu se mai întorc (chir mi ongwa) - cei care au progresat de la cei care se mai întorc o singură dată și au eliminat in mod complet toate obscurările emoționale și nu mai este nevoie sa se renască in taramul dorinței.
• Arhatii (drachompa) - cei care au obținut realizarea adevăratei naturi a existenței conditionate și au transcens ciclul samsaric de nașteri și morți. Sunt doua tipuri de arhati: cei care au atins starea de nirvana cu reziduu în timpul vieții lor și cei care au intrat în starea de nirvana fara reziduu în momentul morții. Reziduu aici se referă la reminiscența influentelor celor cinci skanda (pungpo nga) - cele cinci agregate psiho-fizice ale formei, senzațiilor, percepțiilor, formațiunilor mentale si conștiinței.

  

29. Întrebare: Ce este Sangha Nobilă a Bodhisattvașilor Arya?

Răspuns: Sangha Nobilă a Bodhisattvașilor Arya sunt acele ființe înălțate care au ajuns pe calea viziunii (tonglam) și au intrat în primul bhumi al bucuriei perfecte (rabtu gawa) ca rezultat direct al capacității lor de a percepe adevărul realității prin practica non-conceptuală și meditației samadhi (ting ngé dzin).

  

30. Întrebare: Care sunt calitățile Nobilei Sangha?

Răspuns: Sangha Nobilă are șase calități ale conștientizării și eliberării (rig drol gei yönten drug) în conformitate cu Shastra Uttaratantra a lui Maitreya:

1. Conștientizarea naturii profunde a fenomenelor condiționate.
2. Conștientizarea unei vaste mulțimi de fenomene condiționate în toată diversitatea lor.
3. Conștientizarea înțelepciunii conștientizării discriminatorii.
4. Eliberarea obscurărilor emoționale și atașamentului.
5. Eliberarea obscurărilor cognitive și a obstacolelor.
6. Eliberarea de obscurările asociate shravakașilor și pratyekabuddhașilor.

  

31. Întrebare: Cum definim Sangha internă?

Răspuns: Sangha internă este ansamblul dakinilor (khandroma) și vidyadharașilor (rigdzin).

 

32. Întrebare: Care sunt calitățile și activitățile unice ale dakinilor?

Răspuns: Dakini (khandroma), zeitățile feminine ale înțelepciunii, se pot manifesta prin diverse aspecte și activități pentru a sprijini practicanți tantrici pe cale prin cele patru activități (lé shyi) ale pacificării obstacolelor (zhiwa); înmulțirii meritelor (gyé pa); magnetizării ființelor celor trei tărâmuri (wangwa); supunerii forțelor beligerante (drak po). Se pot manifesta sub forma unui maestru vajra (dorje lopon), ca zeitate tutelară meditativă (yidam) sau ca zeitate a înțelepciunii care protejează integritatea transmisiilor tantrice. Sunt patru clase principale de dakini cu aspecte variate în raport cu trikaya – cele trei corpuri ale lui Buddha.

 

33. Întrebare: Care sunt cele patru clase principale de dakini?

Răspuns: Cele patru clase de dakini (khandro) sunt:

1. Dakini secrete care sunt emanația Măreței Mame a Înțelepciunii – Prajnaparamita (yum chenmo) – aspectul vacuității al Învățăturilor Mahayana.
2. Dakini interioare care sunt gardienii mandalei zeității meditației tutelare – comoara înțelepciunii Învățăturii Vajrayana.
3. Dakini subtile care sunt forme fizice subtile ale dakinilor realizate prin practica tantrică a lucrului cu canalele de energie (tsa); energia subtilă (lung) și picătura esență (tiklé) pentru atingerea corpului subtil care corespunde nașterii minții iluminate.
4. Dakini umane care sunt yoghini realizate precum Yeshe Tsogyal și Maching Labdrön.

 

34. Întrebare: Cum ar trebui să fie percepute dakini în raport cu trikaya?

Răspuns: Dakini sunt percepute în raport cu trikaya după cum urmează:

1. Dakini Dharmakaya – emanația lui Samantabhadri (Kuntuzangmo) care cuprinde domeniul Dharmadhatu unde toate fenomenele se manifestă.
2. Dakini Sambhogakaya – emanația zeităților meditative tutelare (yidam) utilizate în Practicile Vajrayana.
3. Dakini Nirmanakaya – yogini realizate care sunt emanația aspectelor iluminate ale celor Cinci Familii de Buddha ale Vajra, Ratna, Padma, Karma și Buddha.

 

35. Întrebare: cum definim vidyadharașii?

Răspuns: Vidyadharașii (rigdzin) sunt păstrătorii conștiinței minții pure, capabili să rămână într-o stare de conștientizare pură inseparabilă de natura propriei rigpa – mintea primordială. Sunt patru clase de vidyadharași (rigdzin nampa shi).

 

36. Întrebare: Care sunt cele patru clase de Vidyadharași?

Răspuns: Cele patru clase de vidyadharași (rigzin nampa shi) sunt:

1. Vidyadharași Maturi (namin rigdzin) – aceștia includ vidyadharașii aflați pe calea acumulării (tsoklam) cu focus asupra adunării meritelor, și vidyadharași pe calea adunării (jorlam) care cultivă condițiile care conduc la înțelegerea directă a înțelepciunii non-conceptuale. Vidyadharașii aflați la acest nivel încă posedă corpuri obișnuite însă mintea lor s-a maturizat în dharmakaya.
2. Vidyadharașii cu Putere asupra Vieții (tsewang rigdzin) – ființe arya nobile (pakpa) pe calea viziunii (tonglam) care au utilizat practica samadhi-ului non-conceptual (tingédzin) pentru a intra în primul bhumi al bucuriei perfecte (rabtu gawa), mintea lor s-a maturizat în dharmakaya, iar corpurile lor sunt purificate și transformate în corpul subtil al nemuritorilor.
3. Vidyadharași Mahamudra (chakchen rigdzin) – vidyadharașii aflați pe căile meditației (gom lam), prin care sunt eliminate 414 corelații eronate mai mari, medii și mai mici cu fenomene din tărâmurile dorințelor (dö kham), tărâmurilor formei (zuk kham) și tărâmurilor fără forme (zuk med kham), mintea lor contopindu-se cu mintea înțelepciunii zeității meditației, iar corpurile lor transformate în forma unui yidam.
4. Vidyadharași Realizați Spontan (lhundrup rigdzin) – vidyadharași pe căile ne-mai-învățării (mi lobpé lam) – vidyadharași care se apropie de stadiile finale ale atingerii iluminării complete ale celor cinci kaya ale buddhasilor – dharmakaya (chö ku), sambhogakaya (longku), nirmanakaya (tulku), svabhavikakaya (ngowo nyi ku), și vajrakaya (dorje ku).

 

37. Întrebare: Care sunt calitățile și activitățile unice vidyadharașilor?

Răspuns: Calitățile și activitățile care sunt unice vidyadharașilor sunt descrise în Cele Opt Sadhane Mărețe ale Heruka (drubpa kagyé), care au fost compilate de către Vajradharma (Dorjé Chö) – emanația pașnică a lui Vajrapani (Chakna Dorje). Aceste opt cicluri de transmisii Mahayoga au fost revelate prima dată la Deché Tsekpa celor opt vidyadharași ai Indiei care îi includeau pe Humkara, Manjushrimitra, Nagarjuna, Padmasambhava, Dhanasamskrita, Vimalamitra, Rambuguhya și Shantigarbha. Padmasambhava a oferit mai târziu transmisia Kagyé, atât ciclul general cât și ciclul individual al zeității yidam, celor douăzeci și cinci de discipoli Tibetani dintre care opt sunt denumiți cei opt vidyadharași ai Tibetului (pö kyi rigdzin gyé), etalând semne excepționale ale calităților și activităților respectivei zeități yidam. Acești opt vidyadharași sunt:

• Trisong Deutsen care a stăpânit calitățile iluminate ale lui Chemchok Heruka.
• Namkhé Nyingpo care a stăpânit mintea iluminată a lui Yangdak Heruka.
• Nupchen Sangyé Yeshé care a stăpânit corpul iluminat al lui Yamantaka.
• Gyalwa Chokyang care a stăpânit vorbirea iluminată a lui Hayagriva.
• Yeshe Tsogyal care a stăpânit activitățile kilaya ale lui Vajrakilaya.
• Palgyi Yeshé care a stăpânit magia eliberării a lui Mamo Bötong.
• Langchen Palgyi Sengé care a stăpânit abilitatea de îmblânzire a spiritelor a lui Jikten Chötö.
• Vairotsana care a stăpânit mantra supunerii a lui Möpa Drakngak.

 

38. Întrebare: Ce este Rigdzin Dűpa?

Răspuns: Rigdzin Düpa – Adunarea Vidyadharașilor – este practica internă a lamașilor din revelația termei-minții Longchen Nyingtik (gong ter) a lui Jikme Lingpa. La vârsta de douăzeci și opt de ani, în timpul unei meditații de seară, a primit de la dakini ale înțelepciunii în viziunea sa o lădiță conținând 5 suluri galbene și 7 mărgele de cristal pe care a fost instruit să le înghită. Instantaneu, cuvintele și înțelesurile termei Longchen Nyingtik au fost trezite în mintea sa. Ritualul Rigdzin Düpa este efectuat de obicei în cea de-a zecea zi a lunii Tibetane pentru a invita prezența lui Guru Padmasambhava pentru a comemora moștenirea activităților sale iluminate în lume.

  

39. Întrebare: Care este diferența între tărâmurile pure și câmpurile Buddhice?

Răspuns: Diferența dintre un tărâm pur și câmpurile Buddhice sunt după cum urmează:

• Tărâmurile Pure (dag pa’i zhing) pot fi tărâmuri pure unde bodhisattvașii arya locuiesc în interiorul multiversului samsaric și unde Buddhașii predau în forma Sambhogakaya, precum Zangokpalri – Muntele Gloriei De Culoarea Cuprului – în Ngayab Ling, continentul celor numiți rakshasas (sinpo), unde locuiește în prezent Guru Rinpoche ca regent al lui Vajradhara (Dorje Chang) și oferă transmisii Kagyé vidyadharașilor de acolo.
• Se face referire la Câmpurile Buddhice (sangye kyi shying) în mod obișnuit ca tărâmuri pure manifestate din jurămintele mărețe ale Buddhașilor pentru renașterea devotaților lor precum Tărâmul Pur Radiant Lapis Lazuli al Buddha-ului Medicinei (Sangyé Menla), și Tărâmurile Pure ale celor cinci familii (rik ngé shying kham) care includ:

1. Abhirati (Ngönpar Gawa) – Tărâmul Pur al Bucuriei Manifestate prezidat de către Aksobhya (Mikyöpa) din familia Vajra.
2. Śrīmat (Paldangdenpa) – Tărâmul Pur al Magnificilor prezidat de către Ratnasambhava (Rinchen Jungné) din familia Ratna.
3. Sukhavati (Dewachen) – Tărâmul Beatitudinii prezidat de către Amitabha (Nangwa Tayé) din familia Lotus.
4. Karmaprasiddhi (Lerab Drubpa) – Tărâmul Pur al Acțiunii Perfecte prezidat de către Amoghasiddhi (Dönyö Drubpa) din familia Karma.
5. Akanishtha (Omin) – Tărâmul Pur al Muntelui Strălucitor prezidat de către Vairochana (Nampar Nangdzé) din familia Buddha.

 

40. Întrebare: Cum putem purifica acțiunile trecute negative și să restaurăm condițiile pozitive?

Răspuns: Pentru a purifica acțiunile negative din trecut, încălcarea jurămintelor și pentru a restaura condițiile favorabile, iată câteva dintre cele mai eficiente practici:

1. Aplicarea celor patru puteri oponente (shakpé tob shyi) în conformitate cu sutra:

• Puterea regretului (nyejé sünjin gyi tob) – să simți remușcări legate de acțiunile negative trecute.
• Puterea acțiunii care remediază (nyenpo künchö kyi tob) – utilizarea antidotului pentru a pacifica acțiunile negative.
• Puterea determinării (dompé tob) – determinarea de a nu repeta acțiunea negativă.
• Puterea sprijinului (ten gyi tob) – consolidarea încrederii în cele Trei Giuvaeruri și să nu abandonăm niciodată bodhicitta.

2. Meditația Vajrasattva – practica zilnică de purificare.

3. Narak Kong Shak – confesiunea supremă pentru purificarea tuturor violărilor și încălcărilor jurămintelor efectuată în a 10-a și a 25-a zi din calendarul lunar.

4. Sojong – practica confesiunii pentru a înlătura negativitățile, pentru a completa virtuțile și a purifica faptele rele pentru hirotonisiți în ziua a 15-a și a 30-a din lună.

5. Nyung Ne – retragerea în post pentru a purifica karma negativă și pentru a acumula merit și înțelepciune, efectuată în zilele de bun augur din luna lunară.

6. Gutor – ritual pentru a pacifica negativitățile și obstacolele în lume efectuat cu o săptămână înainte de începerea Anului Nou Tibetan (losar).

 

41. Î: Care este obiectul refugiului în refugiul ultim?

R: Obiectul refugiului în refugiul ultim este luminozitatea propriei noastre minți primordiale.

 

42. Î: Care este natura minții primordiale?

R: Natura minții primordiale (nyuk sem) este uniunea inseparabilă a luminozității și vacuitatii – conștientizarea atemporală a luminii clare, spontane, pure, care este mai presus de toate noțiunile conceptuale ale existenței și non-existenței, complet liberă de obscurările cognitive sau emoționale – originea întregii noastre samsara și nirvana.

43. Î: Care sunt calitățile minții primordiale?

   R: Mintea primordială este întocmai propria noastră minte necreată și fără de început care a existat întotdeauna așa cum este – mintea pură care este neîngrădită, spațioasă, expansivă, complet iluminată; mai presus de toate semnele realizării; mai presus de toate elaborările conceptuale; mai presus de toate experiențele mentale; mai presus de toate etichetele realizării și non-realizării – atenția meditativă supremă, pura, permanent prezentă a realității ultime care este mai presus de venire și plecare, dar totuși deschisă spre afișarea cosmică nelimitată a experiențelor desăvârșite și către multiversurile infinității și de mai presus.

 

44. Î: Cum dobândești refugiul ultim?

R: Refugiul ultim este atins prin urmarea instrucțiunilor esență ale propriului tsawe lama care introduce studentul în adevărata natură a minții acestuia și, în acest proces cauzează îmbarcarea studentului pe calea cultivării potențialului complet al prețioasei nașteri umane până când iluminarea completă de neîntrecut este obținută prin care este desăvârșit pe deplin în dharmata universului – conștientizarea omniscientă a naturii tuturor fenomenelor.

 

 

45. Î: Care este originea calităților unice ale unui tsawe lama?

R: Calitățile unice ale unui tsawe lama authentic nu sunt rezultatul practicilor sârguincioase ale unei singure vieți sau a zece vieți, ci acumularea neabătută, continuă de merite și înțelepciune din nenumărate și incomensurabile acte de virtute de-a lungul unui număr incalculabil de eoni. 

El nu doar acordă transmisia studenților asupra înțelegerii externe a dharmei budiste, ci este capabil să reveleze chintesența sa care este relevantă pentru nevoia fiecăruia dintre studenți. El trăiește printre ființele simțitoare contaminat de reziduurile karmice, dar rămâne neatins de calitățile tulburătoare ale samsarei.

El rămâne permanent prezent ca întruchiparea vie a tuturor Buddhașilor celor trei timpuri – nirmanakaya lama plin de compasiune care poate educa studenții să reușească dincolo de limitele lor conceptuale ale realității.

 

46. Î: Care este scopul refugiului ultim?

R: Scopul refugiului ultim este de a ne ridica din starea impură a samsarei pentru a obține realizarea Dharmakayei, care este exprimată prin luminozitatea atot-providențială a corpului înțelepciunii de sine originare al Sambhogakayei din care corpul Nirmanakaya plin de compasiune atot-împlinitoare este manifestat de dragul tuturor ființelor.

 

47. Î: Care este natura fenomenelor pe care le experimentăm în lume?  

R: Natura tuturor fenomenelor pe care le experimentăm în lume este, de fapt, esența similarității în dharmata (chö nyi) – uniunea apariției condiționate și a vacuitatii intrinsece. Dharmata poate, prin urmare, să fie definită drept natura realității dezgolite și necondiționate - esența unificată a adevărului ultim care dă naștere existenței tuturor fenomenelor.

 

48. Î: Cum ar trebui să percepem apariția și vacuitatea fenomenelor? 

R: În timpul uniunii apariției și vacuității, toate fenomenele pot apărea tangibile într-o diversitate de forme, dar sunt de fapt mai asemănătoare cu o succesiune de vise sau cu un abur al ceții de dimineață, care se manifesta succint, intr-o succesiune de aparențe continuu schimbătoare și dependente de condiții, care se dizolvă înapoi în expansiunea atot-cuprinzătoare a vidului datorită absenței totale a oricărei realități intrinseci pentru a putea rămâne permanente.

Fenomenele ar trebui să fie percepute fără atașament sau aversiune. Orice s-a întâmplat se întâmplă pentru că este menit să se întâmple la acel moment datorită maturizării fie a propriei karme, fie făcând parte dintr-o karma mai largă colectivă care își are originea în viețile noastre trecute.

Pur și simplu abordați lucrurile în cel mai bun mod cu putință și acceptați-le așa cum sunt atunci când nu puteți face nimic. Fiți întotdeauna atenți și rămâneți alerți astfel încât să nu fiți păcăliți de propria iluzie conceptuală.

 

49. Î: Cum putem depăși frica și incertitudinea în practica Dharmei?

R: Practica Dharmei în viața de zi cu zi se referă la integrarea practicii în propria viață, astfel încât fiecare moment al vieții devine o ocazie pentru practica Dharmei:

Este complet fezabil pentru oricine să trăiască o viață fără frică atunci când:

• rămâne în adevărul care este inseparabil de învățăturile Buddhașilor;
• se refugiază în Cele Trei Giuvaeruri și se comportă în concordanță cu acestea fără rezerve;
• își menține credința neclintită și devoțiunea fermă în ghidarea guru-lui vajra;
• elimină toată agățarea față de ceea ce este lumesc.

Cel care trăiește în concordanță cu ghidarea guru-lui vajra este energizat de puterea adevărului ultim, deoarece gurul vajra este venerat și sprijinit de toate zeitățile celor trei planuri ale existenței – al celor care sălășluiesc în spațiu, pe suprafața pământului și sub pământ – drept recunoaștere a activităților incomensurabile pline de compasiune ale gurului vajra de-a lungul eonilor fără sfârșit în serviciul tuturor ființelor fără excepție.

În cele din urma, nu există nimic altceva de care să ne fie frică în afara propriului atașament față de iluzie.

 

50. Î: Cum poate fi eliminată iluzia?

R: Există două metode pentru eliminarea cauzelor karmice care duc la iluzie: fie prin utilizarea nemișcării minții pentru a epuiza toată karma în tărâmul oamenilor pentru cei care au credință și determinare în implementarea ghidării guru-lui vajra sau prin experimentarea suferințelor renașterilor succesive în tărâmurile inferioare ale animalelor, spiritelor flămânde și ființelor iadului până când toată karma este epuizată, pentru cei care sunt încăpățânați și dificil de îmblânzit.

  

51. Î: Cum se manifestă aceste două metode?

R: Prima metodă este prin cultivarea cu succes a nemișcării minții care duce la apariția spontană ulterioară a luminozității înțelepciunii din natura primordială a minții care este liberă de toate iluziile și, prin urmare, prin mijloacele menținerii viziunii pure, niciun fel de cauze karmice pentru renașteri ulterioare involuntare nu se mai produc.

Pentru a doua metoda: deoarece se datorează neliniștii minții cauzate de obscurările emoționale si speculațiile conceptuale ale cunoașterii lumești, astfel sunt produse amprentele karmice contaminate. In consecință ființele iluzionate sunt prinse în capcană celor doisprezece legături ale originii dependente pentru a produce formațiunile karmice necesare pentru renașteri în samsara.

Deoarece mintea conceptuală se poate concentra numai pe un singur gând într-un singur moment, timp în care niciun alt gând nu poate fi susținut, prezența unui singur gând negativ este suficientă pentru a servi ca sămânță a iluziei care crește și sporește exponențial în și mai multe gânduri negative și în acest proces epuizează depozitele noastre de merite, care au necesitat nenumărate vieți sa fie acumulate, până când meritele sunt complet epuizate și tot ceea ce putem aștepta pentru restul vieții noastre omenești este potopul furibund al suferințelor lumești, care ne va conduce în final la coborârea în tărâmurile iadurilor unde ferocitatea plăților care ne așteaptă este indescriptibil de intensă că toate gândurile noastre negative și iluziile sunt eliminate unul câte unul vreme de eoni.

  

52. Î: Care dintre aceste două metode este cea mai eficientă metodă pentru a elimina iluzia pentru facultățile ființelor din epoca noastră?

R: Eliminarea iluziei nu are nimic de-a face cu facultatea individului, ci mai degrabă cu capacitatea noastră de a fi umili și sinceri.

Cel care este smerit poate avea facultăți slabe, dar un astfel de student tot va atinge nemișcarea minții la momentul potrivit prin păstrarea unei credințe de neclintit în instrucțiunile gurului vajra.

Dar cel care se mândrește cu cunoașterea lumească și trăiește după ceea ce îi dictează ego-ul va întâmpina obstacole auto-generate în viața lor umană din cauza inversării karmei pozitive și va experimenta suferințe ale renașterilor repetate în tărâmurile inferioare așa cum este dictat de ignorarea cauzelor și consecințelor transgresiunilor karmice.

 

53. Î: Nemișcarea minții înseamnă că mintea este inactivă?

R: Nemișcarea minții nu înseamnă că mintea este inactivă. Oricând atenția conștientă (drenpa) în conjuncție cu atenția (yi je) sunt utilizate pentru a atinge starea neclintită de samadhi (ting nge dzin), prin care mintea încetează să rătăcească între obiect și subiect și fenomenele sunt percepute așa cum sunt, intrăm în starea de calm constantă a meditației shamata (shynie) în care putem observa, fără să ne concentrăm fățiș asupra dharmatei minții în starea sa naturală originală, fără să adăugăm, sau să extragem nimic din ea, până când natura vacuității minții apare de la sine.

Din natura vacuității minții, luminozitatea omniscienței se naște pentru a ne oferi experiența profundă a vipashyanei (lhaktong) asupra uniunii vacuității și luminozității – fuziunea desăvârșită a spațiului infinit și al înțelepciunii atot-știutoare a sambhogakayei. 

 

54. Î: Cum poate nemișcarea minții să fie incorporată în viața de zi cu zi?

R: Poți sa îți începi ziua cu prima practica a meditației care utilizează observarea respirației. După fiecare sesiune de meditație petrece timp zilnic studiind o învățătură specifică și contemplă semnificația sa.

Apoi, extinde calmul rezultat din meditație și ghidarea pe care ai cules-o din studiu în perioada post-meditativa a zilei prin integrarea treptată a calmului și a punctelor cheie ale învățăturii în viața de zi cu zi.

Încheie-ți practica zilnică seara cu reflectarea asupra activităților din timpul zilei pentru a stabili o mai bună înțelegere a modului în care sa îți îmbunătățești practica în ziua următoare.

Este, de asemenea, de o importanță vitală să te căiești și să repari cea mai mică abatere de la jurămintele de refugiu și samaya pe care le-am putut comite în timpul zilei pentru a evita ca implicațiile karmice să se multiplice peste noapte dacă aceste angajamente nu sunt restaurate.

  

55. Î: Cum începem cu observarea respirației?

R: Începi prin aducerea tuturor gândurilor rătăcitoare și a gândirii discursive într-un singur punct de concentrare asupra respirației.

Pur și simplu observă procesul natural al inhalării și expirării prin nări. Rămâi conștient de durata, calitatea și efectul fiecărei respirații, fie că este o respirație scurtă sau lungă, respirație rece sau caldă și dacă aduce calm în întregul corp.

Pe măsură ce conștientizarea fiecărei respirații devine din ce în ce mai subtilă și fără efort, vei intra în starea meditativă neperturbată în care toate celelalte activități mentale încetează să mai existe și mintea este stabilizată în prezent.

  

56. Î: Care este semnificația meditației zilnice și a reflecției în practica Dharmei?

R: Practicanții Dharmei utilizează Învățătura Dharmei ca punct de referință în viața lor. Esența Practicii Dharmei este de a transcende toate înclinațiile de auto-agățare și a-și dedica viața în serviciul celorlalți, prin urmare generozitatea este practicată fără gândul pierderii sau al câștigului; disciplina este practicată fără dorință; și răbdarea este cultivată fără resentimente.

Prin practica meditației asupra bodhicittei relative și bodhicittei absolute se dezvoltă mintea altruistă care ia naștere din cunoașterea naturii non-existente a ego-ului. Adevăratul progres poate fi cultivat în practica Dharmei prin practicarea reflecției.  

Fără a reflecta corespunzător, chiar și o calitate bună obținută anterior se poate deteriora rapid în absența smereniei – sursa atenției conștiențe.

 

57. Î: În Giuvaeruri de Înțelepciune pentru meditația zilnică se afirmă că: “Dorințele sunt instincte omenești înnăscute, indispensabile pentru funcționarea în lume; dar nu reprezintă obiectivul final pentru viața în sine.” Care sunt obiectivele principale ale vieții? 

R: Dorința este nevoia fabricată a minții care duce la acțiunea karmică ulterioară creând ciclul renașterilor continue în samsara. Oriunde este dorință, suferința va urma cu siguranță. Obiectivul principal al unei vieți omenești prețioase este recunoașterea cauzelor suferințelor și aplicarea cunoașterii cu sârguință pentru a obține eliberarea din renașterea condiționată fără sfârșit în samsara în timpul vieții.

Jayata, al douăzecilea patriarh care a succedat pe linia lui Buddha Shakyamuni, a avut o aspirație puternică de a abandona viața de laic pentru a deveni călugăr. Părinții săi l-au implorat să își ia o soție pentru a face un copil mai întâi pentru a le ține companie înainte de a-și urma planul. Afectat de disperarea și tristețea lor, Jayata și-a luat o soție și a fost de acord să aștepte până copilul va atinge vârsta de 8 ani înainte de a părăsi casa. Când a venit timpul pentru ca Jayata să plece de acasă așa cum a agreat înainte, părinții săi l-au convins pe fiul acestuia să îl oprească pe Jayata agățându-se de el. Afectat de lacrimile fiului său care se ținea cu disperare de el, a fost de acord în final să rămână acasă pentru a-și mulțumi familia. A durat 91 de kalpa pentru ca el să își epuizeze karma pe care a acumulat-o în acea singură viață în calitate de cap de familie înainte de a avea oportunitatea de a obține prețioasa renaștere umană pentru a deveni călugăr și a atinge starea iluminată a unui arhat. Când iei în considerare faptul că cel mai scurt kalpa este egal cu 16.000.000 de ani, 91 de kalpa de renașteri continue în samsara este o durată enorm de lungă de timp pierdut pentru o dorință lumească.

 

58. Î: Care este atitudinea și comportamentul adecvat al unui practicant Dharma?

R: Atitudinea și comportamentul adecvate ale unui practicant Dharma poate fi rezumat la reverență, smerenie și recunoștință. Iată câteva din indiciile esențiale:

• Aspirația și determinarea de a actualiza învățătura Dharmei primită sunt puternice în timp ce energia transmisă prin corp și vorbire este caldă, smerită și conștientă.
• Fii respectuos față de maestrul tău și față de persoanele în vârstă apropiate ție.
• Fii binevoitor cu colegii tăi în concordanță cu angajamentele jurămintelor de refugiu și ale samayei.
• Manifestă compasiune și fii protector în educarea juniorilor tăi.
• Nu fi exagerat de bucuros când lucrurile merg bine.
• Nu fi nefericit când lucrurile nu merg bine.
• În loc să te tăvălești în vină și regret pentru erorile trecute, repara greșelile odată ce ești capabil să o faci.
• Fii conștient de natura trecătoare a fenomenelor și fi recunoscător pentru prezența lor care ne reamintește de inutilitatea atașamentului.

 

59. Î: Cum poate experimentarea suferinței să fie o cauză a eliminării iluziei?

R: Suferința umană poate fi de ajutor în a fi un catalizator care cauzează apariția motivației și determinării de a atinge eliberarea de samsara.

Simțindu-ne triști și rușinați cu adevărat pentru lipsa abilității de a ne elibera de dependența de agățarea samsarică și de a fi benefici pentru eliberarea altora din suferințele lumești sunt adesea factori decisivi care ne determina sa ne refugiem în cele trei giuvaeruri care oglindesc căutarea iluminării a Prințului Siddhartha de dragul tuturor ființelor.

Pentru cei care trăiesc prin amăgirea iluziei și irosesc prețioasa lor naștere umană, inimaginabila intensitate a suferințelor pe care le vor experimenta în renașterilor lor iminente recurente în tărâmurile inferioare până când karma lor negativă este epuizată, le va pava cu siguranță calea de-a lungul eonilor fără de sfârșit spre o altă probabilă renaștere ca om, deși se vor renaște cu cele mai de jos facultăți și în cele nefericite circumstanțe din cauza lipsei de merite.

 

60. Î: Care sunt principalele cauze care duc la epuizarea meritelor?

R: Epuizarea meritelor este rezultate acțiunilor negative pe care le-am comis din cauza ignorării karmei, creând în acest proces cauzele renașterilor noastre viitoare ca animale sau ca spirite flămânde din cauza lăcomiei insațiabile sau ca ființe din iaduri din cauza mâniei sau relei-voințe.

Meritele acumulate vreme de mulți eoni pentru a produce o naștere umană prețioasă sunt ușor epuizate de urmărirea fără de sfârșit a scopurilor lumești. Cu cât mai lumească este plăcerea pe care o urmărim, cu atât mai mult efort depunem pentru a ne mulțumi ego-ul; cu cât mai mult timp pierdem cu activități lumești pentru a de distrage mintea de la a privi adevărul realității, cu atât mai rapid depozitul nostru de merite se va epuiza.

Pentru cei care persista sa se complacă cu impulsurile lor obișnuite în activități negative si nesănătoase datorită propriei obscurări si adicții fata de seducția iluziei, vor reuși doar sa creeze consecințele inevitabile ale propriilor renașterilor viitoare în tărâmurile inferioare.

Unele dintre principalele cauze care duc la epuizarea meritelor pentru ființele obișnuite, conducând la viitoare renașteri ca animale și spirite flămânde, sunt după cum urmează:

• Resentimentul cauzat de iluzie față de cei care și-au oferit sprijinul atunci când ai avut nevoie;
• Refuzul de a-ți oferi serviciile celor aflați la nevoie din cauza îngâmfării sau zgârceniei.
• Activități sociale fără de sfârșit care nu produc niciun beneficiu pentru nimeni în afara invocării competitivității, rivalităților și geloziei în alții – cauzele karmei negative.
• Participarea la interacțiunea fără sens cu cei obsedați de viziuni greșite și credințe distorsionate.
• Complacerea în acte de distracție, percepute în mod greșit ca bucurie inofensivă care nu produc nicio virtute.
• Dorința de a avea relații cu cei ale căror calități au fost cu mult exagerate pentru a se auto-distrage de la insatisfacția și nemulțumirea fata de propria viața.

În orice caz, simpla distanțare a noastră de activitățile menționate mai sus nu ne ferește de epuizarea meritelor care duce la renașteri viitoare în tărâmurile iadurilor pentru cei care și-au oferit sprijinul sau au comis următoarele acțiuni negative:

• Acte nerespectuoase față de maestrul spiritual care este reprezentarea celor trei giuvaeruri.
• Acte nerespectuoase față de sangha hirotonisită care sunt fiii și fiicele lui Buddha.
• Cauzarea dizarmoniei între membrii unei comunități budiste.
• Distrugerea vieții înțelepciunii celor dintr-o comunitate budistă prin întreruperea activităților acestora.
• Părăsirea unei comunități budiste din cauza ademenirii iluziei.
• Încălcarea jurămintelor pratimoksha ale eliberării individuale (sosor tarpa) care este dincolo de reparare.
• Încălcarea angajamentului față de samaya (damtsik) care este dincolo de reparare.
• Menținerea intenției de a ucide sau a fi participant la o activitate precum luptele de tauri sau jocurile pe calculator care încurajează actele de ucidere.
• Comiterea actelor de ucidere fie că sunt intenționate sau accidentale, în auto-apărare, combaterea dăunătorilor, avortului sau sinuciderii.
• Având comportamentul unui turist Dharma în loc de cel al unui practicant Dharma.

 

61. Î: Care este diferența între un practicant Dharma și un turist Dharma?

R: Practicanții Dharma sunt motivați de apariția bodhicittei pentru a realiza starea adevărată a realității ca fiind uniunea temporară a aparențelor și vacuității, si astfel sunt precum vise care nu au o substanță reală și nici nu prezintă vreo nevoie de a se agăța de ele, alta decât de a-și detașa mintea de influența afectivă a acestor iluzii care sunt cauzele reale ale suferințelor în samsara.

Aceștia au realizat de asemenea, că adevăratul scop al obținerii unei nașteri ca om este de a utiliza orice timp pe care îl au la dispoziție pentru a atinge eliberarea din ciclul continuu al renașterilor în samsara.

Turiștii Dharma sunt cei care sunt încă foarte atașați de îngrijorarea lumească a samsarei.

Ei percep învățătura Dharmei în același mod în care abordează și cunoașterea lumească – o unealtă prin care își înfrumusețează existența samsarică și nu ca pe un mod de a atinge eliberarea din samsara.

Ei sunt dornici să primească învățături Dharma dar depun prea puțin efort pentru a-și transforma comportamentul lor obișnuit în concordanță cu Dharma. 

În loc să se focuseze pe consolidarea unei relații neîntrerupte cu vajra guru care este reprezentarea celor trei giuvaeruri și care are puterea de a-i ghida către atingerea eliberării din samsara, ei construiesc interacțiuni lumești cu alți studenți care sunt sursa obișnuită de distracție din cauză că încă nu s-au eliberat complet de influențele chinuitoare ale existentei condiționate, și din această cauză relația cu ei nu poate oferi nicio ușurare a nemulțumirii lor în afară de a crea și mai multe cauze ale neliniștii. 

Tratează învațătura Dharma precum o excursie socială si s-ar putea sa ii solicite si pe alții sa ii acompanieze într-un pelerinaj care poate fi primejdios pentru cel nepregătit. 

Consecințele acestor îngâmfări capricioase si activități nechibzuite nu vor produce niciun merit cu excepția accelerării inversării karmei pozitive și maturizarea karmei negative din alaya, deoarece apariția tuturor fenomenelor așa cum sunt dictate de starea minții lor este amplificată de câmpul de energie din jurul locurilor sacre.

 

62. Î: De ce există pericole în timpul pelerinajului?

R: Oriunde sunt practicanți Dharma care se angajează în activitățile Dharmei, va fi de asemenea și prezența lui mara – stăpânul iluziei – pentru a cauza orice obstacole sunt necesare pentru a opri fluxul derulării sale.

Chiar și însoțitorii personali ai lui Shakyamuni Buddha au căzut victime ale influenței perturbatoare a lui mara, cum e cazul lui Sunakshatra care știa toate învățăturile lui Buddha pe dinafară dar după ce a capitulat în fața lui mara al agregatelor contaminate (phungpo'i dü), a devenit din ce în ce mai mândru și a dezvoltat o mare lipsă de respect față de Prea-Înălțatul Buddha. Ulterior, a ajuns să se renască drept spirit flămând (preta) înainte de a coborî în Iadul Avicii (narmé) – iadul vajra al torturilor fără de sfârșit și fără răgaz.

 

63. Î: Care sunt cauzele din spatele inversării karmei pozitive a studenților Dharmei?

R: Inversarea karmei pozitive este rezultatul studenților mândri și imaturi care au interpretat eronat situația de bun augur experimentată ca fiind o urmare a propriului lor efort și nu prin binecuvântarea ghidării și susținerii pe care au primit-o de la gurul lor. Pe măsura ce iluzia și aroganța le întuneca mintea din ce în ce mai mult, nelegiuirile au devenit din ce în ce mai frecvente și neverificate, în timp ce jurămintele încălcate ale samayei nu au fost restaurate.

Fiecare act de nelegiuire este apoi similar cu adăugarea vomei sale într-un potir cu nectar pe care l-a primit anterior datorită binecuvântărilor liniei. Stricând nectarul în timp ce continuă să se comporte cu îngâmfare și arătând dispreț față de consecințele implicațiilor karmice, nicio cantitate de activități Dharma, de acum înainte, nu va genera alte merite odată ce orice s-ar adăuga în potir pur și simplu este contaminat. În special datorită purității nectarului din potir ești protejat de amenințarea adresată de debitorii karmici și de entitățile negative.

Odată ce puritatea nectarului este contaminată de vomă, debitorii karmici și entitățile negative pot să își exercite cu ușurință răzbunarea și influențele negative asupra studentului fără de apărare pentru a cauza inversarea karmei pozitive.

 

64. Î: De ce este atât de important să restaurăm angajamentele jurămintelor și samayei?

R: Orice acte de nelegiuire sunt comise, este de o importanță vitală să le purificăm imediat deoarece karma negativă creată va crește și se va multiplica. Implicațiile karmice ale uciderii până și a unei furnici se vor dubla la trecerea unei zile, ceea ce înseamnă că uciderea unei furnici va deveni uciderea a două furnici până a doua zi, apoi dublăm din nou în fiecare zi următoare. După 18 zile, vei fi creat aceeași karma negativă egală cu luarea unei vieți omenești. În momentul morții, numărul karmei negative pe care ai acumulat-o va fi egal cu toate particulele de praf ale întregului pământ, ceea ce explică faptul că atunci când prețioasa viață umană este pierdută, va dura eoni nenumărați pentru a epuizata karma negativă înainte de orice posibilitate de a ne întoarce fie și ca cea mai de jos naștere umană. Aceasta fiind implicația karmică a uciderii unei singure furnici, mai este nevoie să menționăm karma negativă a întreruperii activităților Dharmei ale unei comunități budiste sau cel mai inimaginabil scenariu al discreditării gurului vajra care este același lucru cu desconsiderarea tuturor Buddhașilor celor trei timpuri.

 

În Ornamentul pentru Tantra Vajrajrdaya, se spune:

“Oricine arată dispreț față de propriul său guru sublim

Chiar dacă știe fiecare tantra pe dianafară,

Practică fără a dormi,

Și este liber de orice distragere

Vreme de o mie de eoni,

Tot va ajunge în iaduri.”

 

În Comentariul Tantra Kalyamari, se spune:

“Cel care după ascultarea unui singur vers al învățăturii,

Nu percepe încă persoana

Care a oferit învățătura drept lama

Se va naște de o sută de ori ca și câine

Și apoi în cele mai atroce tărâmuri ale iadului.”

 

În Tantra Kalachakra, se spune:

“Numără toate momentele

În care ai fost supărat pe gurul tău

Ai distrus rădăcinile de virtute strânse vreme de eoni

Durata chinurilor

Pe care le vei petrece în iad

Este egală cu același număr de eoni.”

 

În Cele cincizeci de versuri ale Devoțiunii față de Guru, se spune:

 

“Tu care ești atât de idiot

Încât să îl disprețuiești pe propriul guru

Vei contacta boli contagioase

Cauzate de spiritele vătămătoare.

Vei muri de o moarte oribilă

Cauzată de demoni, năpaste, otravă,

Foc, apă, regi imorali, șerpi,

Vrăjitoare, tâlhari sau sălbatici,

Și apoi te vei renaște în iaduri.”

 

Importanța restaurării angajamentelor jurămintelor și samayei este explicată comprehensiv în învățătura Pathgate – Guru Yoga: Beneficiile Aducerii Aminte de Lama din arhiva Poarta Către Budismul Tibetan care este disponibilă pe website-ul Pathgate.

 

65. Î: Cum ar trebui să fie perceput un vajra guru?

R: Un guru vajra trebuie perceput cu viziunea pură drept reprezentarea tuturor Budașilor. Indiferent de cum apare vajra guru sau orice activități lumești vajra guru poate adopta pentru a crea conexiunea karmică necesară de dragul ființelor simțitoare, acestea sunt toate activități altruiste și pline de compasiune inseparabile de conștiența curată și atot-cunoscătoare a Budașilor. Întotdeauna adu-ți aminte de marile depozite de merite pe care un guru vajra trebuie să le posede pentru a se manifesta în lume, în loc să menții viziunea impură a ceea ce tu consideri drept fapte greșite sau inadecvate din perspectiva ta lumească.

 

66. Î: În Giuvaeruri de Înțelepciune pentru meditația zilnică, se spune: “Toate relațiile sănătoase reflectă adevărata natură a universului – se sprijină reciproc, dar complet co-independente de orice transgresiune energetică. ” Care este înțelesul expresiei ‘co-independente de orice transgresiune energetică’?

R: Pentru a înțelege subiectul legat de “co-independența transgresiunii energetice ”, ar trebui să studiezi Învățătura Pathgate Reflecții asupra Celor Douăsprezece Legături ale Originii Dependente din arhiva Poarta Către Budismul Tibetan care este disponibilă pe website-ul Pathgate.

  

67. Î: În Giuvaeruri de Înțelepciune pentru meditația zilnică, se spune că: “Pentru a atinge starea de contopire cu disciplina aleasă, în care separarea se încheie și reuniunea începe, trebuie să adopți abordarea unui adevărat pelerin”. Vă rog să explicați “abordarea unui adevărat pelerin”?

R: Un adevărat pelerin este în primul și primul rând un devot al guru yoga și un practicant al celor trei antrenamente înalte. Fiind inspirat în totalitate de activitățile pline de compasiune ale gurului vajra, devotul va invoca mai întâi binecuvântările liniei de la gurul vajra înainte de a se îmbarca într-un pelerinaj, deoarece obstacolele și accidentele sunt comune în timpul unei astfel de strădanii pentru devoții autentici. 

Există, de asemenea, și anumite proceduri a fi respectate atunci când aducem omagii relicvelor sfinte ale maeștrilor realizați, în fața cărora devoții vor face cunoscute rugăciunile cum ar fi ca doresc să replice activitățile nobile ale maeștrilor realizați în aceeași manieră în care ei au făcut-o în trecut. Pentru a demonstra sinceritatea absolută a intenției lor, devoții își vor asuma anumite angajamente precum efectuarea a 100,000 de prosternări înaintea stupei sacre sau să completeze 100,000 de înconjurari ale locului sfânt.

Credința fermă, devoțiunea puternică și efortul entuziast inexorabil sunt astfel cele trei calități esențiale pentru devoți într-un pelerinaj.

 

68. Î: Care sunt cele trei antrenamente înalte?  

R: Cele trei antrenamente înalte (lhagpé labpa sum) se referă la practicile care pot duce la eliberare (tharpa) din samsara (khorwa) prin îmbarcarea pe calea unui shravaka (nyenthö), pratyekabuddha (rang sangyé) sau atingerea budeității (sangye kyi gopang).

Cele trei antrenamente sunt: 

• Disciplina (tsultrim kyi labpa) – măsurile potrivite care servesc la simplificarea vieții, purificarea corpului, vorbirii și minții, prin care ești protejat de frică, în timp ce hotărârea fermă și renunțarea sunt stabilite pentru a oferi condițiile propice practicii Dharmei;
• Meditația (ting ngé dzin gyi labpa) – practicile care servesc la transformarea minții pentru atingerea cunoașterii adevărului ultim, prin care practicile Dharma corespunzătoare sunt adoptate și iluziile sunt abandonate.
• Înțelepciunea (sherab kyi labpa) – practicile care servesc la cultivarea perfecțiunii înțelepciunii transcendentale (sherab) care duce la cunoașterea adevăratei naturi a fenomenelor și revelarea înțelepciunii primordiale atot-omniscienta (yeshe).

Transmisia celor trei antrenamente înalte este conținută în cele trei pitakas (denö sum) – trei colecții separate ale Vinaya (dulwa) pentru cultivarea disciplinei; Sutrelor (do) pentru cultivarea meditației; și Abhidharma (chö ngönpa) pentru cultivarea înțelepciunii.

 

69. Î: Care este scopul circumambulării?

R: Circumambularea în jurul oricăror reprezentări sacre ale celor trei giuvaeruri precum o stupa, un templu sau a unui guru vajra este o practică meditativă devoțională care poate purifica karma negativă și poate promova avansarea pe calea către iluminare. 

Explicația detaliată asupra scopului circumambulării și originea stupelor sunt prezentate într-o serie de învățături din arhiva Poarta către Budismul Tibetan care sunt disponibile pentru lectură pe website-ul Pathgate.

 

70. Î: Care sunt energiile asociate cu reprezentările sacre ale celor trei giuvaeruri? 

R: Energiile asociate cu reprezentările sacre ale celor trei giuvaeruri încep cu prezența în corpul vajra, vorbirea varja și mintea vajra a unui guru vajra in viața, care este lama nirmanakaya atot-împlinitor și plin de compasiune – întruparea tuturor budașilor celor trei timpuri.

Atingând realizarea prin disciplina pură a minții, corpul său fizic este transformat într-o sursă puternică de energie cristalizată care transmite semnătura magnetică a adevărului ultim având calitatea eficientă de a cauza epuizarea rapidă a karmei în cei cu care interacționează.

După trecerea sa în parinirvana, corpul sfânt este incinerat pentru a revela adevărata stare a realizării sale prin numărul de sarina cristalizate precum organe și oase, găsite prin cenușă. Aceste sarinas și relicve sfinte care conțin semnătura energetică indestructibilă a gurului vajra sunt foarte apreciate și sunt de obicei păstrate într-o stupa. 

 

71. Î: Care este diferența între beneficiul care poate fi generat din înconjurarea unei stupa și practica guru yoga?

R: O stupa care a fost consacrată cu relicve sfinte este de mare ajutor devoților care doresc să își aducă omagiul stupei înainte de aspirația unui jurământ măreț care este făcut pentru beneficiul tuturor ființelor. 

În orice caz, meritul acumulat prin aducere omagiilor unei stupe nu poate fi comparat cu acela de aduce omagii unui guru în viață. Pentru început, o stupa nu oferă fizic nicio învățătură devotului și nici nu oferă răspunsuri niciunor întrebări pe care devotul le-ar putea avea. Un guru în viață nu oferă doar învățătura Dharma ci și sfaturi asupra practicii Dharma.

 

72. Î: Care este înțelesul cuvântului vajra?   

R: Din perspectiva vajrayana, vajra personifică unitatea indestructibilă a realității ultime – uniunea samsarei și a nirvanei.

 

73. Î: De ce există insatisfacție și nemulțumiri în viață?

R: Insatisfacția și nemulțumirea în viață sunt rezultatul direct al conflictelor interioare care apar din crizele existențiale de a nu fi conștient de adevăratul scop al naturii umane și experimentarea confuziei în stabilirea identității personale în cadrul schemei mai mari a existenței.

  

74. Î: Ce este ignoranța?

R: Ignoranța este lipsa conștiinței asupra adevărului ultim așa cum este afișat de ființele imature obscure care sunt obsedate cu dorința lor în urmărirea satisfacției lumești, acestea fiind principalele cauze pentru continua renaștere în samsara. Fiind obsedate cu liniștirea propriului ego, pe care au folosit-o ca referință a direcției în viață, au sfârșit risipind nașterea lor umană prețioasă – cea mai rară dintre toate lucrurile de bun augur, pe care este puțin probabil să o mai întâlnească vreme de mulți eoni din cauza renașterilor lor continue iminente în tărâmurile inferioare unde posibilitatea de a genera virtute pentru renașterea în tărâmurile superioare este aproape imposibilă.

 

75. Î: Cum putem să scăpăm de ignoranță?

R: Ignoranța este în totalitate rezultatul iluziei – relația pe care am creat-o cu fenomenele condiționate ale propriului nostru ego fabricat care este sursa speranței și fricii, plăcutului și neplăcutului – adevărata cauză a suferinței în samsara. Abandonarea relației cu ego-ul nostru și întoarcerea minții pentru a cultiva o relație adevărată cu Buddhașii este cauza atingerii eliberării din samsara.

 

76. Î: Care este înțelesul expresiei “a desprinde robia din capcanele virtuții. ”

R: Întrebarea este din Nestemate de Înțelepciune pentru Meditația Zilnică. Fraza întreagă este: ‘Fii atât de pregătit să îți desprinzi legătura de capcanele virtuții precum ai abandona răul.’ 

Capcanele virtuții se referă la așteptarea conceptuală a meritului care poate apărea din actele de virtute și agățarea de laudă pentru ceea ce este perceput ca acte de virtute.

 

77. Î: În Nestemate de Înțelepciune pentru Meditația Zilnică se spune că: ‘Virtuosul strălucește de departe până aproape, prin meritul auto-stăpânirii și auto-purificării.’ Cum cultivăm virtutea?

R: Toate acțiunile altruiste de promovare a celui mai mare beneficiu pentru toate ființele simțitoare sunt considerate acte de virtute care includ:

• generozitatea și bunătatea iubitoare față de ceilalți;
• protejarea vieții;
• menținerea purității jurămintelor și samayei pure;
• apărarea adevărurilor;
• atenția conștientă asupra corpului, vorbirii și minții care este compatibilă cu Dharma și așa mai departe, așa cum este explicat în detaliu în învățătura Pathgate – Guru Yoga: Beneficiile Aducerii Aminte de Lama din arhiva Poarta către Budismul Tibetan care este disponibilă pe website-ul Pathgate.

 

78. Î: Care este diferența între virtute și merit? 

R: Virtutea (gewa) este comportamentul altruist sănătos motivat de intenția pozitivă de a promova binele suprem pentru alții în samsara, în timp ce meritul (sonam) este rezultatul condițiilor virtuții care ne permit să realizăm întregul potențial al vehiculului mahayana cu care se obține eliberarea din samsara.

Pentru cele mai rapide mijloace de a acumula mari depozite de merite, vehiculul vajrayana oferă două metode inegalabile: prima prin cultivarea compasiunii în beneficiul ființelor simțitoare, și a doua prin practica guru yoga.

 

79. Î: Care este semnificația vederii sclipirilor de lumină în timpul efectuării prosternărilor?

R: Orice fenomene ai întâlni în timpul practicii Dharma sunt toate lipsite de orice existentă intrinsecă. Pur și simplu fii conștient de fenomene ca fiind afișarea temporară cosmică a apariției dependente și că adevărata realitate a tuturor fenomenelor este uniunea aparențelor și a vidului.

Menține o minte liniștită și stabilă tot timpul în loc de a-ți permite să fii distras de apariția oricărui fenomen. A permite minții să fie distrasă fie de fenomenele interioare sau exterioare în timpul practicii înseamnă să îți întorci mintea și practica în activitățile lui mara.

Cu percepție pură, concentrează-te pe aplicarea corectă a instrucțiunilor așa cum le-ai primit de la gurul vajra fără a-ți permite să fii distras de nicio așteptare sau speculare, aceasta a fost mereu sfatul asupra practicii corecte a Dharmei, așa cum a fost oferită de maeștrii realizați.

 

80. Î: Cum poate fi utilizată percepția pură pentru a îmbrățișa greutățile?

R: Percepția pură este conștientizarea unificată a clarității și înțelepciunii care este liberă de fixația conceptuală precum viziunea dualistă asupra binelui și răului.

Pur și simplu acceptă dificultatea ca pe un alt moment trecător al fenomenelor precum schimbarea formei unui nor pe cer și abordeaz-o într-un mod cat mai corespunzător posibil fără să îți împovărezi mintea cu nicio etichetare emoțională.

81. Î: Este adevărat că Budașii sunt toți parte a vacuității și să se pot manifesta în samsara numai prin maeștri care sunt suficient de iscusiți pentru a se conecta cu vacuitatea? 

R: Din perspectiva vajrayana, vacuitatea se referă la starea ultimă nemanifestată a dharmakayei care personifica adevărul absolut existent în toate stările animate sau neanimate în întreaga expansiune infinită a spațiului. Toți maeștrii realizați care au existat vreodată în lume sunt corpul emanație al Buddhașilor în forma nirmanakaya care apare direct din dharmakaya și în care se reîntorc după disoluția formei compasiunii a acestora. 

 

82. Î: De ce participă oamenii la ceremonia de împuternicire? 

R: Majoritatea oamenilor care participă la ceremonia de împuternicire sunt motivați de dorința lor de a primi binecuvântări de bun augur pentru a-și îmbunătăți existența lumească, care de fapt doar creează mai multe cauze pentru renașteri continue în existența ciclică.

Pentru alții, este oportunitatea de a primi inițierea pentru începerea unei practici specifice care poate conduce la eliberarea lor ultimă din samsara.

 

83. Î: Care este scopul real al împuternicirii?

R: Scopul real al împuternicirii este de a cauza trezirea înțelepciunii primordiale (yeshe) în mintea devoților. Numai prin credință fermă, devoțiune de neclintit și observare strictă a samayei se poate ca împuternicirea reală să-si amplifice potențialul său complet, conducând în unele cazuri, la realizarea instantanee a propriei naturi, așa cum s-a întâmplat în timpul celor 84 000 de învățături oferite de Buddha Shakyamuni. 

 

84. Î: Se ofereau împuterniciri în timpul vieții lui Shakyamuni Buddha?

R: Totalitatea celor optzeci și patru de mii de învățături oferite de Shakyamuni Buddha în timpul vieții sale au fost toate împuterniciri prețioase prin cuvânt (tsik wang rinpoche), fiecare dintre ele oferind instrucțiuni prin cuvinte și gesturi folosite pentru a cauza nenumărate ființe cu diferite facultăți să atingă realizarea instantanee spontană.

 

85. Î: Care este caracteristica vehiculului vajrayana? 

R: Caracteristicile vehiculului vajrayana poate fi cel mai bine reprezentat prin practicile sale unice ale stadiului generării (kyerim) și stadiului desăvârșirii (dzogrim). Stadiul generării este practica prin care fenomenele sunt purificate prin vizualizarea Buddhașilor, Bodhisattvașilor și mandalelor lor asociate. Stadiul Desăvârșirii este practica cu care vacuitatea iluzorie a zeităților este realizata prin utilizarea canalelor (tsa), energiilor vântului (lung) și esențelor (tickle) ale corpului subtil (lu tra). Uniunea stadiilor generării și desăvârșirii este folosită pentru a vizualiza zeitatea meditațională (yidam) ca o entitate iluzorie așacum o experimentam în starea intermediară de vis. 

 

86. Î: Cum se manifestă și se schimbă energia în jurul unui maestru realizat?

R: Toată manifestarea energiei este direct conectată la minte. Cei care sunt deținătorii conștiinței minții pure (vidyadhara) sunt în armonie cu propriul lor corp subtil de canale, energii vânt și esența, astfelpot atinge starea iluminată de uniune cu dharmata tuturor fenomenelor, și pot transforma dinamica energiei celor patru elemente în jurul lor când este adecvat sa o facă. 

 

87. Î: Cum putem atinge armonia cu propriul nostru corp subtil?

R: Putem atinge armonia cu propriul corp subtil prin unificarea energiei compasiunii cu disciplina pură a propriei minți, care împreună oferă proviziile esențiale necesare căii care duce la atingerea iluminării perfecte de neegalat. 

Compasiunea apare din cunoașterea profundă a realității și disciplina pură, este rezultatul efortului combinat al sincerității și consistenței. Unde există sinceritate – urmașa smereniei, va fi de asemenea și înțelegere profundă. Unde există înțelegere profundă – urmașa observației conștiente, va exista în mod natural și sinceritate.

Numai cel care este absolut sincer și smerit este capabil să cultive propriul corp subtil prin cele două acumulări (tsoknyi) de merite (sonam) și înțelepciune primordială (yeshe). Cel care a cultivat complet natura primordială a minții (semnyi) – uniunea inseparabilă a înțelepciunii-luminoase și vidului – este capabil să îi educe pe alții și chiar să permită universului să evolueze prin interacțiunea lor cu dharmata (choyi) realității absolute (dondam denpa) – adevărata natură a tuturor fenomenelor care este dincolo de aparențe.

 

88. Î: Care este esența disciplinei pure?

R: Esența disciplinei pure este contopirea bodhicittei absolute cu o minte altruistă, calma, autoreglată, care recunoaște natura non-existentă, lipsită de substanță a ego-ului și suferințele celor aflați în întuneric. 

 

89. Î: Ce este bodhicitta absolută, mai exact?

R: Bodhicitta absolută este trezirea imaculata a bodhisattvașilor nobili cu ajutorul căreia se eliberează de toate agățările lumești prin mijloacele cunoașterii directe a vacuității existenței inerente a sinelui. Bodhicitta absolută este astfel trezirea conștiinței la natura tuturor fenomenelor – extensia elevată a bodhicittei relative cu care cele mai mari beneficii ale tuturor ființelor sunt promovate fără excepție.

 

90.  Î: Cum putem dezvolta o mai bună înțelegere a naturii iluzorii a vidului?

R: Vidul poate fi mai bine înțeles prin examinarea următoarelor fenomene:

• Vis (mi lam) – niciunul dintre evenimentele pe care le experimentăm într-un vis nu are o existență inerentă alta decât simple apariții ale creațiilor mentale din cauze unei minți neliniștite.
• Iluzii magice (gyu ma) – un spectacol al decepției bazat pe coordonarea cauzelor și condițiilor.
• Neînțelegere optică (mik yor) – fenomene care apar și dispar fără nicio cauză aparentă.
• Miraj (mik gyu) -  așa cum vedem o oază în deșert care nu există când ne apropiem de ea.
• Orașele gandharvașilor (dri zé drong khyer) – fenomenul iluzoriu al unui oraș în nori fără spații de locuit sau locuitori.
• Reflexia lunii în apă (chu da) – apariția lunii în apă nu demonstrează existența reală a lunii în apă.
• Vedenia (trül pa) – toate tipurile de emanații care nu sunt de fapt acolo. 

 

91. Î: Care sunt semnele disciplinei pure?

R: Toți deținătorii disciplinei pure din trecut precum Shantideva, Jetsun Drakpa Gyaltsen și cei optzeci și patru de Mahasiddhași (drubtop chenpo) sunt yoghini secreți, realizați (bepé naljor) care au cultivat perfecțiunea siddhi-ulrilor (ngödrup). Ei nu sunt cunoscuți pentru afișarea deschisă a adevăratelor lor abilități și au fost de multe ori subiectul ridiculizării și luării în derâdere pentru comportamentul lor non-conformist și aparenței neadecvate. Semnele disciplinei pure pe care o transmit sunt subtile însă totuși tangibile.

Iată câteva mai evidente:

• Corpurile acestora emana miresme subtile de parfum rafinat care se aseamănă cu tămâia sau florile proaspete chiar dacă nu și-au spălat corpul vreme de multe zile.
• Hainele lor chiar și după ce au fost spălate rețin mireasma unica și ambianța de calm.
• Prezenta lor fizică magnetizează matricea de energie pozitivă din jurul lor, și în acest proces amplifică maturizarea virtuții în cei credincioși, și cauzează plecarea imediată a debitorilor karmici, entităților negative și spiritelor răuvoitoare de la gazda de care au fost atașate din cauza experienței lor de neliniște în prezența deținătorului disciplinei pure.
• Sunt întotdeauna favorizați cu vreme bună oriunde merg și chiar vreme extremă, precum taifunurile se știe a-și schimba cursurile înainte de venirea lor.
• Zeitățile locale sunt întotdeauna prezente pentru a-și oferi sprijinul în a stinge incendii sau a aduce ploaia în locuri secetoase atunci când este nevoie.
• Abilitățile rugăciunilor lor care au fost consolidate vreme de eoni de disciplină pură sunt cunoscute pentru eficiența lor de a inversa cursul maturizării karmei, precum bolile sau extinderea duratei vieții pentru cei infirmi atunci când le este cerut.
• Se spune că mintea lor are acces direct la natura altor ființe. Se știe ca insecte și animale își muta prezența ca rezultat al comunicării lor de la minte la minte.
• Abilitatea de a oferi profeții imparțiale despre evenimente viitoare bazate pe conștiința minții pure care este nepătată de îngrijorarea samsarică. 
• Complet impenetrabili răului chiar și atunci când sunt expuși la amenințări ale unor conflicte extreme.

 

92. Î: Cum vin debitorii karmici și entitățile negative în viețile noastre?

R: Debitorii karmici sunt acele ființe decedate cu care avem conflicte nerezolvate din cauza răului sau nedreptății pe care le-am cauzat-o în viețile trecute, și astfel rămân mereu aproape așteptând oportunitatea de a-și stabili rezidența în corpul nostru pentru a-și obține răzbunarea, hrănindu-se din forța vieții noastre și cauzându-ne boli care sunt imposibil de tratat de medicină.

Entitățile negative sunt spirite malițioase care au creat o conexiune cu noi deoarece am afișat emoții tulburătoare și comportamente perturbatoare similare cu ale lor, sau când frecventăm locuri încărcate puternic cu energie negativă care ne epuizează viața, precum locațiile bântuite ale accidentelor fatale sau suicidale unde abundă spiritele rătăcitoare.

 

93. Î: Care sunt semnele care indică prezența debitorilor karmici și entităților negative?

R: Semnele care indică prezența debitorilor karmici și spiritelor negative sunt:

• Ten palid și anxietatea crescândă din cauza canalelor subtile care sunt contaminate de prezența lor care afectează circulația normală a sângelui și a energiilor subtile
• Inabilitatea de a mânca hrană normală fără să experimentezi aversiune.
• Mișcări corporale involuntare din cauza congestiei energiei în interiorul canalelor subtile cauzate de prezența debitorilor karmici și entităților negative.
• Confruntarea frecventă cu accidente, pierderi materiale, probleme legale și probleme de sănătate.
• Afișarea intenției de a cauza rău sieși sau altora din cauza prezentei emoțiilor distructive care oglindesc farsele entităților negative.

 

94. Î: De ce ar pleca debitorii karmici și entitățile negative în prezența unui guru vajra?

R: Un guru vajra realizat nu este doar reprezentarea celor trei giuvaeruri, dar de fapt, chiar întruchiparea celor trei giuvaeruri în forma nirmanakaya. Un astfel de bodhisattva plin de compasiune cu disciplină pură este întotdeauna însoțit de protectori ai dharmei și zeități locale care sunt însărcinați cu datoria de a evacua toate ființele non-virtuoase din jurul gurului vajra. Din același motiv cei care sunt încrezuți prin viziuni greșite se vor simți mereu neliniștiți în prezența gurului vajra.

 

95. Î: Cum pot fi îndepărtați debitorii karmici și entitățile negative? 

R: Orice încercare de a îndepărta debitorii karmici și spiritele negative cu forța va crește resentimentele acestora către gazdă și vor sfârși prin a crea și mai multe cauze karmice pentru a se reîntoarce viață după viața pentru a-și obține răzbunarea. Una dintre cele mai eficiente metode de a-i pacifica este să efectuăm practica confesiunii zilnice (sojong) precum Confesiunea Celor Treizeci și Cinci de Buddhași și Practica Purificării pentru a restaura toate virtuțile și a purifica toate non-virtuțile. Apoi dedicăm întregul merit din practica noastră pentru renașterea lor rapidă în circumstanțe de mai bun augur precum în Tărâmul Pur al lui Amitabha (dewachen).

 

96. Î: Cum putem genera mari depozite de merite?

R: În însăși prima sutră care a fost tradusă în limba chineză de către doi călugări Yuezhi, Kasyapa Matanga (迦葉摩騰) și Dharmaratna (竺法蘭) – Sutra Celor Patruzeci și Două de Capitole (佛說四十二章經) – Buddha  Shakyamuni a oferit un discurs foarte concis asupra acumulărilor de merite: 

 Buddha a spus:

“Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane cu virtute altruistă decât să hrănești o sută de persoane cu înclinație spre non-virtute egoistă.

Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane care observă cele cinci precepte budiste (gé nyen gyi dom pa) decât să hrănești o mie de persoane virtuoase.

Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane care a intrat în curent (gyün shyukpa) decât să hrănești zece mii de oameni care observă cele cinci precepte budiste.

Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane care se întoarce o singura dată (len chik chir ongwa) decât să hrănești un milion de persoane care au intrat în curent.

Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane care nu se mai întoarce (chir mi ongwa) decât să hrănești zece milioane de persoane care au intrat în curent.

Este mult mai bine să oferi mâncare unui singur arhat (drachompa) decât să hrănești zece milioane de persoane care au intrat în curent.

Este mult mai bine să oferi mâncare unui singur realizator solitar (rang sangye) decât să hrănești un miliard de arhați.

Este mult mai bine să oferi mâncare unui singur Buddha al celor trei timpuri (dü sum sangye) decât să hrănești zece miliarde de realizatori solitari.

Este mult mai bine să oferi mâncare unei persoane care a transcens granițele gândului, statorniciei, ale cultivării și realizării în practica Dharmei decât să hrănești o sută de miliarde de Buddhași ai celor trei timpuri.”

Oricine a reușit să transcendă granițele gândului, statorniciei, cultivării și realizării în practica Dharmei este gurul vajra ultim în epoca degenerării. 

 

97. Î: Care sunt cele cinci precepte budiste și cine sunt cel intrat în curent, cel ce se întoarce o singură dată, cel ce se nu se mai întoarce, arhatul și realizatorul solitar?

R: Cele cinci precepte budiste sunt: 

• să nu iei viața;
• să nu iei ceea ce nu îți este dat;
• să nu minți;
• să nu te angajezi în comportamente senzuale greșite atât ale corpului cât și în particular ale minții;
• să nu te intoxici cu activități atât ale corpului cât și în particular ale minții.

Cele cinci clase de practicanți sunt definiți dupa cum urmează: 

• Sotapanna este cel intrat în curent (gyün shyukpa) care a intrat în curentul celor patru adevăruri așa cum sunt înțelese de către ființele arya (pakpé denpa shyi) și  a tăiat ulterior primele trei din cele zece lanțuri (kün tu jorwa chu) care îl leagă de ciclul renașterii condiționate – lanțul considerării agregatelor sinelui ca fiind reale (jik tsok la tawa); lanțul îndoielii asupra eficienței căii (té tsom); și lanțul atașamentului față de regulile convenționale și ritualuri (tsül trim dang tül zhuk chok tu dzin pa), va atinge starea de nirvana după încă șapte nașteri ca om sau în rai.
• Sakadagamin este cel ce se mai întoarce o singură dată (len chik chir ongwa) care a tăiat atașamentul față de plăcerea simțurilor (dö pa la dö chak); și lanțul intenției răuvoitoare (nö sem), va atinge starea de nirvana după încă o naștere umană.
• Anagamin este cel ce nu se mai întoarce (chir mi ongwa) care a abandonat complet cele cinci lanțuri inferioare și întregul atașament față de îngrijorarea lumească pentru a intra în stadiile cultivării absorbției meditative (samten), va atinge starea de nirvana după încă o naștere în tărâmul pur al raiului suddhavasa.
• Arhatul este distrugătorul inamicului (drachompa) care a realizat natura fără de sine a individului și a intrat în starea de nirvana fără nicio renaștere după ce a eliminat ultimele cinci lanțuri – lanțul dorinței de a se naște într-un tărâm material bun (zuk la chak pa); lanțul dorinței pentru o renaștere în tărâmul imaterial (zuk mé pé dö chak); lanțul trufiei care apare dintr-o minte competitivă (nga gyel); lanțul agitației mentale care destabilizează concetrarea (gö pa); și lanțul ignoranței (ma rik pa).
• Pratyekabuddha este realizatorul solitar (rang sangye), care utilizează cele douăsprezece legături ale originii dependente ca focus pentru meditație, este considerat a poseda un nivel mai înalt de realizare decât un Arhat, pentru că a petrecut o sută de kalpa în acumularea de merite, în timp ce un Arhat a petrecut nu mai mult de șaisprezece vieți. Un Pratyekabuddha este remarcat pentru realizarea naturii lipsite de sine a individului și a aspectelor parțiale ale naturii fără de sine a fenomenelor, și este astfel considerat inferior când îl comparăm cu iluminarea totală a unui boshisattva care a petrecut un număr incomensurabil de eoni pentru a atinge budeitatea după ce a realizat natura lipsită de sine atât a individului cât și a fenomenelor.

 

98. Î: Care sunt calitățile gurului vajra din epoca degenerării?

R: Gurul Vajra ultim din epoca degenerării sunt ființe nobile care îl iau drept model pe Bodhisattva Mahasattva Ksitisgarbha care a făcut mărețul jurământ de a-și amâna realizarea Buddheității până când tărâmurile iadurilor sunt goale de toate ființele simțitoare.

Un astfel de guru vajra este personificarea perfecțiunii naturale non-duale. Conștientizarea minții lui se amesteca fără efort cu natura tuturor fenomenelor, complet neafectat de confuzie sau aparențe; el nu caută nici recunoaștere, nici anonimitate, dar este lăudat de către Buddhașii celor trei timpuri pentru măreața sa aspirație de a desăvârși toate ființele fără excepție; el nu țintește nici să mulțumească nici să nemulțumească, dar vorbele sale reflectă întotdeauna adevărul care rezistă testului timpului; abilitatea sa nu este nici vizibilă nici ascunsă ci întotdeauna scoate la iveală rezultatul potrivit la timpul potrivit; cel mai vag gând din mintea sa are eficiența de a produce roade instantaneu datorită respectului față de dorințele sale ale zeităților celor trei planuri; nu are niciun atașament nici față de atingerea nirvanei sau evitarea samsarei în care a rămas vreme de nenumărați eoni cu nonșalanța seninătății; nu caută nici adepți și nici nu abandonează pe cei aflați în întuneric prin rămânerea în lume fără a fi afectat de pângăririle lumii; fiecare acțiune a sa și non-acțiune desăvârșește toate ființele în mod egal prin accelerarea epuizării karmei pentru cei care sunt atrași către el în tărâmul oamenilor, și la fel, pentru cei care sunt trufași, ostili, înșelători pentru a le epuiza karma în tărâmurile inferioare; el există nu de dragul aprobării și nici nu menține vreo aversiune față de dezaprobare; mintea sa se sprijină atât de liber pe conștientizarea perfecțiunii naturale în mijlocul fenomenelor în continuă schimbare ale apariției și ale vidului. Neavând nicio îngrijorare egoista de a i se valida realizarea, alta decât promovarea celor mai mari beneficii pentru toate ființele din întregul spațiu, a transcens granițele gândului, statorniciei, ale cultivării și ale realizării în practica Dharmei și astfel este considerat de către toți Buddhașii drept gurul vajra ultim al ființelor simțitoare din epoca degenerării.  

 

99. Î: Care este scopul practicii rugăciunilor?

R: Dezastrele naturale și calamitățile create de om sunt galopante în timpul epocii degenerării prezente și sunt rezultatul direct al dezechilibrului celor patru elemente în lume. Este aproape imposibil să facem aceste fenomene inofensive prin propriul nostru efort singular. Pentru a ne asigura că rămânem neafectați de aceste necazuri, este esențial și necesar să facem rugăciuni zilnice, rugăciuni de ofrande, rugăciuni de aspirație și rugăciuni de invocare a celor trei giuvaeruri, celor trei rădăcini și protectorilor dharmei pentru binecuvântările lor continue și sprijin pentru co-existența noastră armonioasă cu lumea. Întotdeauna încheie practica cu dedicarea pentru beneficiul tuturor ființelor simțitoare.

 

100. Î: Care sunt semnele epocii degenerării?

R: Sunt cinci mari semne în timpul epocii degenerării:

• Declinul vitalității vieții și scurtarea vieții.
• Declinul proprietăților nutritive ale mâncărurilor care susțin viața.
• Declinul afișării virtuților și creșterea emoțiilor perturbatoare printre oameni.
• Declinul afișării virtuților și creșterea viziunilor greșite printre cei hirotonisiți.
• Declinul în starea de bine psihică, intelectuală și mentală a ființelor simțitoare.

În completare, în timpul epocii degenerării, cel virtuos, smerit, și cei cu disciplina pură sunt subiectul ridiculizării și al atacurilor malițioase de către ființele lumești vrăjite de ispitele lui mara, în timp ce ignoranții sunt admirați și celebrați pentru bufoneriile lor idioate în căutarea atenției. Integritatea Dharmei sacre a fost compromisă foarte mult de interpretarea greșită a celor neînvățați și a celor care suferă de lipsa experiențelor în practicile reale.

 

101. Î: Care sunt efectele cauzate de dezechilibrul celor patru elemente?

R: Cele patru elemente sunt cei patru constituenți fundamentali ai pământului, apei, focului și aerului care dau naștere la manifestarea fizică a universului. Dezechilibrul celor patru elemente este cauzat de neliniștea mentală și karma colectivă a ființelor simțitoare, care apoi se manifesta ca epidemii, foamete, tsunami, tornade, războaie, revolte sociale și toate tipurile de tragedii umane. Cauzele dezechilibrului celor patru elemente și efectele lor sunt după cum urmează:

• Dezechilibrul elementului pământ este rezultatul karmei colective generată de ființele îngâmfate și arogante care cauzează cutremure, alunecări de teren și toate calamitățile legate de pământ.
• Dezechilibrul elementului apă este rezultatul karmei colective generată de lăcomie și agățare care sunt cauzele inundațiilor, furtunilor și al tuturor calamităților legate de apă.
• Dezechilibrul elementului foc este rezultatul karmei colective generată de mânie și de intenția răuvoitoare care sunt cauzele furtunilor de foc, incendiilor de vegetație, erupțiilor vulcanice, războiului,  nelegiuirilor și tuturor calamităților legate de foc.
• Dezechilibrul elementului aer este rezultatul karmei colective generată de ignoranță și stupiditate care sunt cauzele uraganelor, tornadelor, taifunurilor și tuturor calamităților legate de vânt. 

 

102. Î: Cât de probabil este ca o viață umană prețioasă să apară din nou pentru ființele din epoca degenerării?

R: Shakyamuni Buddha a revelat numărul de zei și oameni existenți în lume ca fiind egal cu particulele de praf găsite pe o singură unghie, în timp ce restul particulelor existente care constituie lumea reprezintă numărul incalculabil al ființelor simțitoare care și-au pierdut corpurile umane și există în tărâmurile inferioare ale animalelor, spiritelor flămânde și ființelor din iad. În timpul epocii degenerării, este considerat normal de către mase să se comporte într-o manieră condusă de confuzie, agățare, competitivitate, și să se mândrească cu ipocrizia validării izbucnirii capricioase de emoții ca fiind acceptabilă, nerealizând că este nevoie de un singur act de ignoranță pentru a cauza renașterea repetată după moarte ca animal și apoi ca spirit flămând din cauza dorinței instinctive a animalului pentru procreare și apoi luând vieți necesare supraviețuirii, înainte de a se renaște în tărâmurile iadurilor în mod repetat până când toată karma asociată cu tărâmurile iadurilor este epuizată înainte de se renaște din nou ca animal și repetarea aceluiași ciclu de renașteri recurente între cele trei tărâmuri inferioare pentru o perioadă de 5000 de kalpa înainte de orice probabilitate de a fi renăscut ca om din nou – un exil incredibil și inimaginabil de lung, când chiar și cel mai scurt kalpa este de 16 000 000 de ani. Șansa ca cineva de care îți pasă acum în viața ta să experimenteze probabilitatea unor nașteri umane consecutive este extrem de mică fără niște schimbări imediate masive din partea lor. Pentru cel căruia îi pasă cu adevărat de bunăstarea ultimă a sa și a celor din viața sa, acesta este cel mai propice moment de a se opri din urmărirea scopurilor lumești care nu oferă niciun beneficiu semnificativ pentru ei și pentru alții. Pentru a obține renașteri omeneștii consecutive este necesar să adoptăm conduita și practica ființelor nobile în timp ce încă existăm ca oameni. Durează până la șaisprezece vieți pentru ca un arhat să atingă eliberarea din samsara și nenumărate kalpa pentru un bodhisattva să atingă budeitatea. Nu există compasiune și bunătate iubitoare mai măreață pentru sine și pentru alții decât să prețuim raritatea prețioasei renașteri umane, deoarece ne oferă oportunitatea de a atinge fericirea ultimă de durată pentru toate ființele. 

 

103.  Î: Care este adevăratul scop al obținerii unei vieți umane prețioase?

R: Adevăratul scop al obținerii unei renașteri umane prețioase este de a utiliza viața omenească pentru a epuiza toată karma astfel încât să putem obține eliberarea din renașterile repetate în samsara, în loc să ne irosim viața în urmărirea plăcerii și scopului lumesc, și să ajungem să ne renaștem în mod repetat în tărâmurile inferioare până când toată karma este epuizată. O renaștere umană prețioasă se întâmplă de obicei în următoarele circumstanțe:

• Coborârea din tărâmurile raiului după moarte din cauză nu avem suficiente merite pentru a fi renăscuți în rai dar avem suficient merit pentru a ne renaște ca om. Aceștia pot fi zei (deva) care sunt binecuvântați cu trăsături frumoase și facultăți bune sau semi-zei (asura) cărora le place să se implice în rivalități și în conflicte. Cu toții vor coborî inevitabil în tărâmurile inferioare după moarte din cauză că și-au petrecut viața umană sub influența celor trei otrăvuri.
• Ascensiunea din tărâmurile inferioare precum animalele după ce karma lor de a rămâne acolo s-a epuizat de-a lungul eonilor. Sunt renăscuți de obicei în circumstanțe umile, precum locuri cu foamete, țări sfâșiate de războaie sau locuri cu neliniști sociale din cauza lipsei meritelor pentru o renaștere de mai bun augur. În funcție de cum se comportă în gestionarea condițiilor provocatoare pe care le întâlnesc ca oameni, pot fi renăscuți în circumstanțe de mai bun augur sau să coboare din nou în tărâmurile inferioare după moarte.
• Renașterile repetate umane prețioase datorită aspirațiilor profunde și conduitei meritorii ale unei ființe nobile precum acelea ale unui arhat sau ale uneia pe calea bodhisattva de dragul tuturor ființelor. 

 

104. Î: Vă rog să explicați această instrucțiune esență din Nestemate de Înțelepciune pentru meditația zilnică: ‘Cel mai profund miracol al universului este reprezentat de proprietățile sale multi-versale, conform căruia tiparul natural al unui univers este ascuns în integritatea structurală a altui univers – susținându-se reciproc și totuși complet co-independente.’

R: Aceasta se referă la dinamica grupului co-independentă și influențele inter-dependente care au loc între multiversuri ale galaxiilor infinite. Oriunde structura metafizică a oricărei lumi a atins stadiul dezintegrării complete și se întoarce în neant, ființele simțitoare din cele trei tărâmuri inferioare rămase in acea lume sunt transmigrate către o altă lume pentru a-și continua existența până când karma lor este epuizată.

 

105. Î: De ce sunt vehicule diferite în învățătura Budistă? 

R: În timp ce toate învățăturile lui Buddha vin din aceeași sursă, aceste învățături sunt prezentate în formatul viziunii (tawa), meditației (gom, ting nge dzin, samten) și acțiunii (chöpa) pentru a servi nevoile diferitelor ființe. Toate vehiculele diferite ale hinayanei, mahayanei și vajrayanei sunt, de fapt, parte ale aceluiași vehicul. Când actualizam realizarea completă directă a propriei naturi, există doar un singur vehicul unificat. Vehiculele diferite există numai atunci când încă mai progresezi prin diferite stadii de practică.

 

106. Î: Este o conduită corectă să înaintezi întrebări către alți învățători în loc de a-l întreba mai întâi pe propriul tău guru?

R: Este perceput în mod tradițional ca lipsit de cuviință și de respect ca un student să sară peste propriul său guru și să înainteze întrebările sale către alți maeștri ca și cum propriul guru nu te poate ajuta în timp ce alți maeștri care știu mult mai puțin despre tine pot să îți răspundă la întrebări. 

 

107. Î: Este cuviincios să participi la alte discursuri ale altor învățători fără să fi primit mai întâi permisiunea de la propriul tău guru?

R: Studenții care au participat la discursul altor învățători fără să fi primit mai întâi permisiunea de la propriul lor guru sunt priviți cu dezaprob din perspectiva tradițională. Toți călugării Mănăstirii Namdroling în timpul Sfinției Sale Pema Norbu Rinpoche trebuiau să ceară permisiunea de la Sfinția Sa înainte de a participa la retragerea anuală la mănăstire. De multe ori, călugării erau instruiți de către Sfinția Sa să repete practicile  preliminare Ngondro de trei sau patru ori înainte de a li se permite să treacă la nivelul următor al retragerii. 

 

108. Î: Oricine poate efectua eliberarea vieții animalelor?

R: Practica eliberării vieții (tse thar) sau cunoscută mai precis ca răscumpărarea vieților, ar trebui condusă numai de către un lama calificat care este familiar cu sadhana rugăciunii de binecuvântări ale celor Cinci Buddhași pentru animale care sunt cumpărate de la piață astfel încât să poată fi eliberate într-un mediu potrivit pentru a-și trăi durata naturală a vieții înainte de a fi renăscute în condiții de mai bun augur.

 

109. Î: Care sunt semnele progresului în practica Dharmei?

R: Semnul progresului în practica Dharmei este acela că maniera în care te exprimi cu corpul, vorbirea și mintea, a devenit calmă și liberă de obscurarea emoțiilor și impulsurilor amăgitoare de a căuta validarea de la ceilalți. Menții o relație pașnică cu toți cei din jurul tău indiferent de modul în care ei se comportă. Acesta este semnul că ai asimilat învățătura Dharmei pe care ai primit-o în viața ta de zi cu zi prin studiu, reflectare și meditație. Mai mult, nu mai alergi după propriile gânduri fără oprire ci, în loc, permiți fiecărui gând să apară și să se dizolve în ritmul său în infinita conștiință a minții tale, similar cu observarea înălțării și căderii unui val în mare.

 

110. Î: Care sunt factorii care conduc la coruperea practicii Dharmei?

R: Cei mai comuni factori care conduc la coruperea practicii Dharmei sunt:

• Credința devine nestatornica și se clatină în și din cauza sprijinirii pe speculația conceptuală.
• Devoțiunea față de cele trei giuvaeruri este compromisă din cauza atașamentului față de iluzia ego-ului.
• Supra-estimarea propriei inteligențe din cauza îngâmfării și sprijinirii pe cunoașterea lumească.
• Absorbția exagerată în impulsurile obișnuite de a se valida pe sine din cauza nesiguranței.
• Să crezi în mod eronat că participarea la învățătura Dharmei este suficientă fără să faci vreodată niciun efort autentic de a integra învățătura în viața de zi cu zi.
• Eșuarea în a extinde claritatea obținută din meditație în post-meditație în timpul activităților zilnice.
• Pasionat de vorbăria nesățioasă care duce la epuizarea rapidă a meritelor și creșterea nenorocurilor.
• Să fii distras de atașamentul față de activități fără sens care nu poartă niciun fruct al virtuții.
• Irosirea prețioasei vieți umane pentru a mulțumi ființele lumești care nu pot fi satisfăcute niciodată.
• Ignorarea stadiilor corecte în practica Dharmei în favoarea indulgentei de sine în fantezii.
• Lipsa totală a disciplinei în menținerea calmului stăruitor, a minții altruiste, de sine monitorizate, care este liberă de prefacere și agendă ascunsă.
• Lipsa acceptării că ceea ce perturba mintea este cauzat de efortul slab în practica Dharmei și nu  cauzat de schimbările circumstanțelor sau comportamentului celorlalți.
• Preocupat cu dorința de a arăta spre erorile celorlalți în loc de a descoperi propriile greșeli.
• Incapacitate de a-și contopi mintea cu certitudinea adevărului suprem care poate fi atins numai prin practica viziunii pure și meditația interioară.

 

111. Î: Cum ar trebui cultivată viziunea pură?

R: Viziunea pură este cunoașterea esenței egalității și similarității în dharmata – adevărata natură a tuturor fenomenelor. Ceea ce privim ca erori în alții sunt de fapt reflexii ele propriilor noastre iluzii. Odată ce suntem liberi de limitele propriilor noastre vederi dualiste și începem să percepem cu egalitate calmă ceea ce este considerat de ființele obișnuite ca de bun augur sau lipsit de noroc, fiecare experiență din viața noastră se transformă dintr-o dată într-o oportunitate pentru noi de a cultiva mai departe claritatea imparțială în absența confuziei și impresiei greșite. Oricând ii întâlnim pe cei care sunt pătrunși de calitățile excelente ale ființelor nobile, ar trebui să ne străduim să imităm și să replicăm aceleași calități în noi înșine. Ori de câte ori ne întâlnim cu cei care nu sunt nici nobili, nici virtuoși, ar trebui să observăm fără judecată, apoi să reflectăm asupra nouă înșine să vedem dacă împărtășim aceleași trăsături similare în orice fel. Oricând experimentăm boala și obstacolele, ar trebui să fim recunoscători și să percepem aceste fenomene ca binecuvântările gurului pentru a accelera purificarea karmei noastre negative.

Cea mai eficientă cale de a cultiva viziunea pură este prin practica guru yoga – unica și singura cale utilizată de Buddhașii celor trei timpuri. Prin calea devoțiunii față de guru, examinăm zilnic, din nou, dacă ne-am comportat cu sârguință, cu măsuri egale de calm și intenție altruistă în concordanță cu instrucțiunea esență a gurului vajra pe măsură ce ne continuăm călătoria din ce în ce mai plina de beatitudine de a obține iluminarea perfectă de neegalat a lui Buddha.

 

112. Î: Care este relația dintre devoțiune și binecuvântare?

R: Este necesară o uriașă cantitate de noroc să ai oportunitatea de a întâlni un vajra guru autentic. Este cu mult mai rar și necesită un mare depozit de merite să primești instrucțiuni personale de la un astfel de guru vajra realizat. Atingerea eliberării tale și realizarea sunt dependente complet de introducerea în natura minții tale prin instrucțiunea esență și binecuvântările gurului vajra. Numai cea mai pură devoțiune poate invoca cea mai mare ploaie de binecuvântări. Binecuvântările pe care le primim sunt întotdeauna în proporție cu intensitatea devoțiunii noastre față de guru.

 

113. Î: De ce sunt atât de multe conflicte și tulburări în lume astăzi?

R: Este în mare parte din cauză că majoritatea populației umane în lume a fost anterior asura (lhamin), coborâți din tărâmurile raiului terestru după moarte din cauza lipsei lor de merite de fi renăscuți acolo. Cunoscuți și ca semi-zei, zei geloși sau semi-zei sau titani, ei împart aceeași reședință cu zeii (deva) tărâmurilor raiurilor terestre aflate în Muntele Meru (ri rab) în centrul universului.

 

114. Î: Care este diferența dintre semi-zei și zei?

R: Atât semi-zeii cât și zeii sunt ființe supra-naturale care au același tată însă posedă diferite atribute înnăscute și preferințe în activitățile lor din timpul vieții. Semi-zeii sunt cunoscuți pentru pasiunea lor fără principii, gelozie și pentru obsesia lor de a acapara putere, bogăție și prestigiu prin acte de violență. Ei provoacă constant și poartă războaie împotriva zeilor dar întotdeauna sfârșesc înfrânți din cauza supremației zeilor. Semi-zeii cu mai puține merite trăiesc și în lumea oamenilor, animalelor și spiritelor flămânde.

 

115. Î: Care sunt caracteristicile oamenilor care sunt descendenți din semi-zei? 

R: Oamenii care sunt descendenți din semi-zei sunt cunoscuți pentru aptitudinile lor egocentrice, arogante și competitive. Sunt înclinați către rivalitate, gelozie și mânie, cu dorință puternică pentru putere și achiziții materiale. Ca părinți, le place să  își domine familia. In relații, sunt posesivi și cer să fie adulați. Bărbații sunt lăudăroși, argumentativi și dependenți de sportul competițional. Femeile sunt pline de ciudă, dependente de căutarea atenției și de bârfă până la punctul de a susține neadevărul. Caracteristica lor comună este mândria, pretențiile, nesinceritatea, lipsa recunoștintei, absența loialității și sunt întotdeauna foarte emoționali și vindicativi când nu obțin ceea ce își doresc, ceea ce duce de multe ori la toate tipurile de auto-rănire sau acțiuni beligerante împotriva altora.

 

116. Î: De ce este energia qigong-ului clasic atât de diferită de alte tradiții de qigong?

R: Energia qigong-ului clasic pe care îl predau este extensia disciplinei pure a minții din practicile Dharma și nu din simpla mișcare fizică a tehnicilor. Din acest motiv energia pe care o împărtășesc cu studenții care abordează învățătura cu credință pură se cunoaște a le cauza acestora experimentarea deblocării propriilor canale pentru a elibera energia blocată cauzată de emoțiile înăbușite și alte cauze karmice.

 

117. Î: Care este originea și principiul qigong-ului clasic?

R: Qigong-ul clasic a fost prima dată predat la Mănăstirea Shaolin în China de către Bodhidharma, cel de-al 28-lea Patriarh al Budismului care a succedat liniei lui Buddha Shakyamuni. Bodhidarma a fost renumit pentru rămânerea în meditația samadhi timp de nouă ani într-o peșteră aproape de Mănăstirea Shaolin fără mâncare și apă. A co-existat pur si simplu cu natura care l-a susținut pe durata celor nouă ani de retragere.

Principiul qigong-ului clasic poate fi rezumat de următoarea instrucțiune esență:

“Acțiunea elaborată nu este la fel de eficientă ca acțiunea subtilă,

Acțiunea subtilă nu este la fel de eficientă ca acțiunea non-manifestată,

Este acțiunea din acțiunea non-manifestată care este acțiunea ultimă.”

În practica oricărei arte energetice precum qigong (tsalung)¸ metodele care implică mișcări elaborate și controlul respirației pentru a elibera energia karmică prin deblocarea canalelor nu este adecvată pentru cei care nu au constituția potrivită. Qigong-ul clasic oferă mijloacele alternative prin cultivarea disciplinei pure a minții pentru a cauza apariția unei stări unificate de contopire cu dharmata fenomenelor, și astfel se purifică reziduul energiei karmice care încă există în conștiință și în corpul fizic.

 

118. Î: Care sunt cele patru viziuni spontane așa cum sunt menționate în rugăciunea bodhicitta din Riwo Sangcho?

R: Cele patru viziuni (nang vas shyi) despre care ai întrebat sunt legate de practica tantrică a togyal. Cele patru viziuni sunt:

1. experimentarea directă a naturii realității (chönyi ngön sum).
2. Sporirea experienței (nyam gong pel).
3. Conștientizarea interioară atinge maturitatea deplină (rigpa tsé pep).
4. Disoluția fenomenelor mai presus de minte (chönyi zésa).

119. Î: Care sunt cele trei concepții așa cum sunt menționate în rugăciunea în șapte părți a Riwo-Sangcho?

R: Acestea se referă la optzeci de concepții (rang zhin gyé chü kün tok) ale diferitelor stări emoționale și cognitive. Acestea sunt împărțite în trei grupuri:

• primul grup – care apare din mânie – are treizeci și trei de tipuri de conceptualizări;
• al doilea – care apare din dorință – are patruzeci de tipuri de conceptualizări;
• al treilea – care apare din ignoranță – are șapte tipuri de conceptualizări.

120. Î: Care sunt cele șapte bogății din rugăciunea care realizează rapid toate dorințele?

R: Acestea sunt cele șapte comori nobile (pakpé nor dün) din Scrisoarea lui Nagarjuna către un Prieten:

“Buddha a spus că

Credința, Disciplina, Generozitatea,

Eliberarea minții prin ascultare,

Un simț nepătat al decenței morale,

Respectul pentru ceilalți și

Înțelepciunea conștientizării discriminative

Sunt cele șapte comori ale unui arya.

Recunoaște toate celelalte comori lumești ca fiind fără valoare.”

Aceste șapte comori nobile sunt explicate pe larg în învățătura Pathgate – Guru Yoga: Beneficiile Aducerii Aminte de Lama din arhiva Poarta către Budismul Tibetan care este disponibilă pe website-ul Pathgate.